În 2024, procesul de reglementare a conflictului transnistrean a fost umbrit de încercările Federaţiei Ruse de a destabiliza Republica Moldova. Anul trecut, mai mult ca oricând, regiunea transnistreană a fost folosită de Moscova ca o unealtă în încercări disperate de şantajare a Republicii Moldova, prin intermediul regimului separatist de la Tiraspol. S-a pus la cale un plan de răspândire a panicii, s-au reţinut ilegal jurnalişti iar, la final de an, s-a mers împotriva oamenilor, prin declanşarea unei crize umanitare, prin închiderea robinetului la gaz, cu ordin de la Moscova. Urmăriţi, în continuare, o retrospectivă a procesului de reintegrare a ţării pentru anul trecut.
2024 a început cu un pas important, făcut de autorităţile de la Chişinău, în procesul de reintegrare a ţării. Pe 1 ianuarie intra în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova, potrivit căruia firmele din stânga Nistrului sunt obligate să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până atunci, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care au acuzat Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene.
După o lună de la noua prevedere legală, Moscova a decis să dea o aşa-zisă lecţie Chişinăului, prin crearea unei stări generale de panică. Un propagandist rus, parte al regimului separatist, a lansat o informaţie precum că pretinşii deputaţi de la Tiraspol ar urma să-i ceară lui Vladimir Putin, anexarea transnistriei de către Federaţia Rusă. La un congres din februarie, liderul rus ar accepta solicitarea. A urmat o săptămână de aşteptare a acelui congres în care societatea civilă a stat in tensiune iar opinia publică internaţională specula cu cele mai negre scenarii pentru Republica Moldova. În final, Putin nici nu a pomenit de regiunea transnistreană.
IGOR GROSU preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: „Din păcate, presa în special internațională a preluat şi a luat inflamat domnul că deja aveai impresia că deja sunt mai preocupați de securitatea noastră decât noi de a noastră. Este un exemplu de propagandă, de isterizare, care parțial le-a reuşit. Transnistria, malul stâng, este foarte bine integrat şi beneficiază plenar de toate facilitățile de la integrarea europeană. In rest este retorică, cinism, fățărnicie pe care ei periodic trebuie să o afișeze ca să nu uite de dânșii."
Tot anul trecut, Kremlinul nu a scăpat nicio şansă de a-și demonstra ignoranţa faţă de statalitatea Republicii Moldova. În ciuda interdicţiei Chişinăului de a deschide mai multe secţii de votare pentru alegerile din martie, Moscova a organizat şase secţii de vot în stânga Nistrului, în oraşele Tighina, Tiraspol, Rîbniţa şi Grigoriopol. În semn de protest, ambasadorul rus, Oleg Vasneţov a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, pentru explicaţii.
Vasneţov nu doar că a nu a regretat cele imputate ci, câteva luni mai târziu, participă, la Tiraspol, la evenimentele dedicate aşa-zisei zilei intependenţei transnistriei.
În noiembrie, doi angajaţi ai unui post regional de Televiziune din Căuşeni au fost reţinuţi ilegal de miliţienii transnistreni. Cei doi bărbaţi au fost opriți şi percheziţionaţi, contrar legii, de aşa-zişii vameşi transnistreni, în timp ce se deplasau cu maşina în satul Fîrlădeni, pentru filmări. Au fost opriţi de indivizi care s-au prezentat ca reprezentanți ai KGB-ului local neconstituțional. Fără a li se oferi explicații clare, le-au fost verificate documentele, au percheziţionat maşina, după care li s-a aplicat o amendă de 200 de ruble. Mai mult, un ofițer rus s-a urcat în mașina lor, până la Bender. După implicarea imediată a autorităţilor de la Chişinău, tinerii au fost eliberaţi.
OCTAVIAN LUPĂCESCU, tehnician, Studio L Căușeni: „Am fost informaţi că am trecut hotarul ilegal şi ne-au chemat la Bender să facem interogarea. Am plecat la Bender am fost interogaţi şi tot aparatajul verificat. După am fost eliberaţi. Au verificat camerele, telefoanele, galeriile din telefoane, absolut tot pe ce puteam înregistra."
Vicepremierul pentru Reinegrare, Oleg Serebrian, spune că, anul trecut, autorităţile separatiste nu au manifestat deschidere în dialogul pentru reglementarea conflictului.
OLEG SEREBRIAN vicepremier pentru Reintegrare: „Inflexibile. Rămân la fel de inflexibile. Ne aşteptăm la mai multă deschidere penru că în joc sunt destinele a 340 mii oameni. Nu contează ce paşaport au aceşti oameni. Din păcate, cei de la Tiraspol mai curând preferă să dialogheze cu noi prin intermediul mass-media sau prin declaraţii TV ceea ce ne face să credem că ei nu sunt foarte deschişi în vederea soluţionării problemele oamenilor."
Experţii Promo-Lex afirmă că eliberarea a doi deţinuţi politici, de către Tiraspol, resprezintă o reuşită a anului 2024. Totuşi, în închisorile transnistrene, mai sunt încarceraţi alţi zece deţinuţi. Avocatul Vadim Vieru consideră că 2025 ar putea fi o şansă pentru Chişinău de a reglementa conflictul transnistrean.
VADIM VIERU avocat PROMO-LEX: „Orice criză este o oportunitate. Această criză, din perspectiva Promo Lex este o oportunitate a drepturilor omului pentru reintegrarea ţării şi ar fi păcat dacă guvernul nu va gestiona corespunzător această oportunitate. Fără resursele Federaţiei Ruse, aparatul administrativ nu supravieţuieşte. Acea entitate, RMN, mă refer la subiecţi, nu supravieţuieşte. Totul se destramă ca o casă din cărţi de joc."
OLEG SEREBRIAN vicepremier pentru Reintegrare: „Felul cum vom gestiona această criză va da tonalitatea procesului de reintegrare pentru următoarele luni, dacă nu chiar ani. Sigur că nu vom câtştiga prea mult în relaţia cu Tiraspolul, cred, dar o parte dintre inimile oamenilor putem să le câştigăm, în cazul în care Chişinăul va avea o atitudine corectă în această criză. Eu nu ştiu dacă Tiraspolul va folosi această criză pentru că nu Tiraspolul a provocat-o. Este clar că provocatorul e în altă parte, Gazprom, Moscova. Tiraspolul este mai degrabă o unealtă decât comanditarul. Este cinic să te joci cu destinele oamenilor , un joc geopolitic pe care nu-l putem înţelege."
Şi cum nu departe este 2030, an pe care Republica Moldova şi l-a pus drept obiectiv de aderare la UE, l-am întrebat pe Oleg Serebrian dacă sunt şanse ca reglementarea definitivă să aibă loc până atunci. Vicepremierul ne-a declarat că ţara ar putea adera chiar dacă diferendul nu va fi încă soluţionat.
OLEG SEREBRIAN vicepremier pentru Reintegrare: „Republica Moldova a devenit membru al ONU şi altor organizaţii internaţionale având acest dosar nesoluţionat. Asta nu înseamnă că regiunea transnistreană nu este parte a unui stat care e membru ONU. Acelaşi lucru se va întâmpla în cazul aderării la UE. Deşi, sunt încrezut că, odată cu liniştirea ostilităţilor din Ucraina viteza de soluţionare a conflictului transnistrean va fi alta."
O eventuală reintegrare ar fi susţinută de fiecare al doilea locuitor din regiunea separatistă transnistreană, iar imaginea pozitivă a Uniunii Europene este în creştere printre locuitorii din zonă. Sunt două dintre concluziile studiului "Tendinţe sociale şi politice în regiunea transnistreană", la care au participat peste patru sute de persoane din regiune, la finalul lui 2024.
La întrebarea dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu acest subiect, cei mai mulţi repondenţi, peste 45%, au răspuns afirmativ. Pe de altă parte, peste 38% ar vota împotrivă, iar alţii peste 4% nu ar participa.
TATIANA COJOCARI, sociolog şi cercetător, Watchdog: „Războiul rus în Ucraina a schimbat lucrurile şi în regiunea transnistreană. Oamenii de acolo se simt nu în securitate. Nu văd cumva siguranţa zilei de mâine. Se uită către malul drept pentru sprijin şi consideră că este o şansă pentru Republica Moldova să-şi manifeste şi mai mult acest sprijin. Noi am explorat în acest studiu şi atitudinea faţă de actorii internaţionali UE, Federaţia Rusă, Ucraina şi vedem că se conturează o atitudine mai bună faţă de UE în regiune."
O treime dintre respondenţi afirmă că au o atitudine pozitivă faţă de UE. În acelaşi timp, o parte a populaţiei din regiunea separatistă percepe comunitatea europeană ca un potenţial pericol pentru malul drept şi locuitorii săi, cităm: "impunând reguli proprii şi valori străine.
