Parlamentul încearcă să prevină tergiversarea proceselor judiciare în Republica Moldova printr-o serie de modificări aduse Codului de Procedură Penală şi Codului Contravenţional. Reducerea cererilor de recuzare, limitarea amânării şedinţelor de judecată sau mai puţine posibilităţi de a înlocui apărătorii, sunt doar câteva dintre prevederile unui proiect de lege votat astăzi, în primă lectură.
Autorii iniţiativei spun că modificările codurilor conţin mecanisme îmbunătăţite care asigură respectarea termenelor rezonabile de judecată şi protecţia persoanelor împotriva hotărârilor neechitabile. Proiectul de lege prevede:
MODIFICĂRI LA CODUL PENAL ŞI CODUL CONTRAVENŢIONAL
-Posibilitatea de a cere accelerarea urmăririi penale, doar după expirarea a şase luni de la începerea ei
-Extinderea utilizării video-conferinţelor în şedinţele de judecată
-Diminuarea numărului cererilor de recuzare la o singură dată
-Limitarea amânării şedinţelor de judecată la o singură dată
-Limitarea cererei de strămutare a şedinţei la o singură dată
-Extinderea termenului de examinare a sesizărilor cu doar 15 zile
SINCRON VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiţiei: „Instanţa va avea temei pentru a aplica sacţiuni în cazul cererilor multiple abuzive. Cererea de strămutare nu doar va fi admisă prin simpla invocare, ea trebuie să întrunească şi elemente de fapt şi drept, motive scrise deja”.
VASILE GRĂDINARU, deputat PAS: „Tergiversarea la etapa de urmărire penală şi în instanţă şi acest lucru ca cel mai vădit exemplu a lui Ilan Şor, tergiversat de 8 ani, deşi toată lumea ştia cine şi de ce se face responsabil”.
Ministerul Justiţiei a propus şi instituirea unei proceduri noi, prin care învinuiţii să beneficieze de condamnări mai blânde, dacă vor coopera cu organele de urmărire penală, şi chiar să-şi negocieze forma de executare a pedepsei. Acest lucru va fi posibil doar prin închierea unui acord de cooperare vizat de procurorul general şi doar în cazul Procuraturii Generale şi al PCCOCS.
SINCRON OLESEA STAMATE, deputat PAS: „Iată dacă persoana nu-şi împlinşte obligaţiile dar este cumva într-o înţelegere cu procurorul, se duce în instanţă el primeşte o pedeapsă mai mică, dar defapt nu a făcut nimic să colaboreze cu ancheta, riscul asta DVS l-aţi anticipat”.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiţiei: „Instanţa de judecată stabileşte două soluţii, una că urmare confirmării cooperării îi stabileşte pedeapsă redusă, ceea ce este o soluţie mai vaforabilă în acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi mai stabileşte pedeapsa în cazul neexecutării condiţiilor stabilite”.
În prima lectură, proiectul a fost susţinut de 62 de deputaţi. Documentul urmează să fie supus, din nou, dezbaterilor publice care vor adăuga noi amendamente, înainte de votarea în lectura a doua.
ALEXANDRU ARSENI, doctor habilitat în drept: „Dacă începi prea des să umbli la legislaţie nu faci bine, destabilizezi mecanismul, doar înlături ce este ineficient, ce încurcă şi îmbunătăţeşti”.
Deputaţii au mai decis astăzi şi extinderea termenului de prescripţie privind tragerea la răspunderea penală, de la doi la trei ani din momentul trimiterii dosarului în judecată.
Aceste proiecte de lege au fost elaborate în urma propunerilor venite de la specialişti în domeniul justiţiei, societatea civilă şi experţi europeni.
