Actualitate

LIVE-TEXT. Război în Ucraina. UPDATE: Eurodeputaţii solicită înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru crimele de agresiune

post-img
Ucraina
Sursa foto: Telegram

Preşedintele rus, Vladimir Putin a anunţat, joi dimineaţa, 24 februarie, o operaţiune militară specială în Donbas. Imediat după anunţul său, mai multe explozii au început să se audă în oraşele ucrainene Kiev, Harkov sau Odesa, precum şi în estul ţării. Operaţiunea militară a Rusiei este una complexă, cu atacuri de artilerie, aeriene şi de pe mare.

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR ÎNCEPÂND CU PRIMA ZI DE RĂZBOI POATE FI ACCESATĂ AICI

UPDATE, 19 MAI, 15:45 Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie privind lupta împotriva impunităţii pentru crimele de război din Ucraina care prevede, printre altele, înfiinţarea unui tribunal internaţional special care să-i investigheze pe liderii şi comandanţii militari ruşi şi aliaţii acestora pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, notează Agerpres.

În textul adoptat în cadrul minisesiunii de la Bruxelles, PE invită UE să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor şi instanţelor internaţionale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse şi belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi agresiune.

Aceste anchete şi urmăririle penale ulterioare ar trebui să se aplice, de asemenea, întregului personal al forţelor armate ruse şi funcţionarilor guvernamentali implicaţi în crime de război, solicită eurodeputaţii.

Textul adoptat solicită UE să sprijine înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru pedepsirea crimei de agresiune comise împotriva Ucrainei, pentru care Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are jurisdicţie şi să-i tragă la răspundere pe liderii politici şi comandanţii militari ruşi, precum şi pe aliaţii lor.

UPDATE, 19 MAI, 15:27 Critical Threats şi Institutul pentru Studierea Războiului au cartografiat primele 80 de zile ale războiului din Ucraina şi au construit un vizual care arată evoluţia luptelor şi mişcările de trupe. Harta surprinde ofensiva agresivă a Rusiei în primele săptămâni ale războiului, dar şi modul în care ucrainenii au reuşit să respingă atacurile şi să împingă trupele ruse, în nord, dincolo de graniţă.


UPDATE, 19 MAI, 13:50 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat joi un decret privind prelungirea cu trei luni a legii marţiale şi a perioadei de mobilizare în ţară în faţa posibilităţii ca războiul cu Rusia să se prelungească, relatează agenţiile de presă EFE şi Interfax-Ukraina.

"Cât timp va dura aceasta (eliberarea teritoriilor ocupate)? Doar situaţia reală de pe câmpul de luptă poate da un răspuns la această întrebare. Încercăm să fie cât mai curând posibil. Asta e sigur. Suntem obligaţi să alungăm ocupanţii şi să garantăm o securitate reală pentru Ucraina", a declarat Zelenski în cursul nopţii, în mesajul său video zilnic adresat cetăţenilor ucraineni, reprodus joi de media locale.

De aceea, "am semnat decretele privind prelungirea regimului juridic vizând legea marţială şi termenul de mobilizare generală. Sper ca Rada Supremă (parlamentul unicameral) a Ucrainei să sprijine această decizie în viitorul apropiat. Armata noastră şi toţi cei care apără statul trebuie să aibă toate instrumentele legale pentru a acţiona cu perseverenţă", a mai precizat liderul de la Kiev citat de Agerpres.

UPDATE, 19 MAI, 12:55 Japonia crește valoarea ajutorului financiar pentru Ucraina la 600 de milioane de dolari, a anunțat joi premierul japonez Fumio Kishida, dublând astfel cele 300 de milioane de dolari acordate anterior.

Kishida a spus că decizia a fost luată după ce Ucraina a cerut ajutor din cauza înrăutățirii situației financiare cauzate de invazia Rusiei. „Japonia va continua să sprijine puternic Ucraina în cooperare cu G7 și comunitatea internațională”, a declarat Kishida reporterilor.

Măsura vine la scurt timp după ce SUA și Uniunea Europeană au anunțat un nou ajutor pentru Ucraina și înaintea unei vizite a președintelui american Joe Biden în regiune, unde este de așteptat să viziteze Coreea de Sud și Japonia.

Kishida a declarat joi că va discuta poziția Japoniei cu privire la conflict în timpul discuțiilor de săptămâna viitoare.

UPDATE, 19 MAI, 08:00 Ambasada SUA la Kiev și-a reluat operațiunile, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, după aproape trei luni de la închidere. Un număr mic de diplomați se va întoarce inițial să lucreze cu personalul ambasadei, potrivit unui purtător de cuvânt.

UPDATE, 19 MAI, 08:00 Volodimir Zelenski a cerut Parlamentului de la Kiev să prelungească legea marțială. Vrea, de asemenea, ca mobilizarea generală a bărbaților cu vârste între 18 și 60 de ani să continue. În discursul său de azi noapte, el s-a referit și la presupusa utilizare de către Rusia a unor sisteme de arme cu laser. Forțele ruse au susținut că folosesc arme laser de nouă generație pentru a arde dronele ucrainenilor. Faptul că se laudă cu o astfel de armă nu arată decât eșecul complet al invaziei, crede liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski: "Astăzi (ieri, n.r.), unul dintre reprezentanții statului rus a spus că ocupanții ar fi început să folosească sisteme de arme cu laser în Ucraina. Se presupune, pentru a face economie de rachete. Armata rusă a tras peste două mii de rachete asupra Ucrainei, care reprezentau cea mai mare parte a stocului lor de rachete. Adică mai au doar rămășițe.

Rachete, dintre care majoritatea a fost consumat de armata rusă pentru distrugerea infrastructurii civile, fără niciun rezultat militar strategic. Astăzi (ieri, n.r.) rachetele au lovit în acest fel la Nikolaev și Dnipro.

Ei bine, și propaganda Germaniei naziste avea un astfel de termen, „Wunderwaffe”, arma minune. Cu cât devenise mai clar că nu aveau nicio șansă în război, cu atât făceau mai multă propagandă despre arma minune.

Și aici vedem că în a treia lună a unui război la scară largă, Rusia încearcă să-și găsească arma minune, presupusele arme cu laser. Toate acestea arată clar eșecul complet al invaziei. Mai arată și că le este frică să admită că au fost comise greșeli catastrofale la cele mai înalte niveluri statale și militare din Rusia".

UPDATE, 19 MAI, 07:50 Ambasada SUA la Kiev și-a reluat operațiunile, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, după aproape trei luni de la închidere. Un număr mic de diplomați se va întoarce inițial să lucreze cu personalul ambasadei, potrivit unui purtător de cuvânt.

UPDATE, 18 MAI, 13:40 Armata ucraineană a acuzat miercuri că forţele ruse au bombardat o şcoală la Avdiivka, în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), utilizând muniţii cu fosfor alb puternic inflamabile, care au provocat un incendiu ce a mistuit întreaga clădire, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform, potrivit Agerpres.

Utilizarea muniţiilor cu fosfor alb este semnalată de către şeful administraţiei regionale militare din Doneţk, Pavlo Kirilenko, pe contul său Telegram.

Bombele cu fosfor alb provoacă incendii care nu pot fi stinse cu apă, iar componentele sale la atingerea cu pielea umană încep să o „devoreze” până străbat osul. Utilizarea acestui tip de muniţie în perimetrul localităţilor este interzisă din 1997 prin Convenţia de la Geneva.

„O altă instituţie de învăţământ, distrusă de ruşi în regiunea Doneţk - Şcoala nr.1 din Avdiivka”, susţine şeful administraţiei ucrainene din regiune Kirilenko. „Noaptea trecută, trupele ruse au efectuat bombardamente asupra unei şcoli cu muniţie cu fosfor alb interzise. Şcoala a ars în întregime. Din fericire, nu au fost înregistrate victime: în interiorul clădirii se afla doar personalul de pază, care a reuşit să se salveze”, precizează el.

UPDATE, 17 MAI, 13:20 Trupele ruse şi-au continuat în ultimele ore acţiunile ofensive în zona de operaţiuni din Donbas, în estul Ucrainei, eforturile lor principale concentrându-se pe controlul regiunii Doneţk, deşi au suferit pierderi şi s-au retras de pe unele poziţii, relatează marţi EFE, citat de Agerpres.

Forţele ruse au suferit pierderi şi s-au retras de pe frontul din Severodoneţk, în zona oraşului Sîrotin, regiunea Lugansk, potrivit unui buletin cu situaţia la zi de pe fronturile din Ucraina al Statului Major al armatei ucrainene.

Doneţk şi Lugansk fac parte din Donbas şi ambele s-au autoproclamat ca republici independente, fiind recunoscute de Rusia cu câteva zile înaintea de a-şi declanşa invazia în Ucraina la 24 februarie.

Chiar dacă Moscova şi-a concentrat eforturile pentru a controla această zonă, unde trupele ruse sunt ajutate de miliţiile proruse, armata sa avansează lent şi a trebuit să se retragă de pe anumite fronturi, potrivit Statului Major ucrainean.

"Avioanele inamice au efectuat atacuri împotriva infrastructurii civile şi militare în zona de operaţiuni din estul Ucrainei şi împotriva unor instalaţii industriale de pe întreg teritoriul Ucrainei", se mai menţionează în raportul ucrainenilor.

Înaltul comandament ucrainean subliniază că există o ameninţare constantă de atacuri aeriene şi cu rachete împotriva infrastructurii Ucrainei de pe teritoriul belarus.

Între timp, la Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării, şi în regiunea acestuia, ruşii îşi concentrează eforturile pe menţinerea poziţiilor ocupate anterior şi a împiedica avansarea trupelor ucrainene, după ce au renunţat să ocupe această capitală regională, conform aceluiaşi buletin.

Pe de altă parte, avioane strategice ruseşti au efectuat un atac cu rachete asupra zonei Belgorod Dnestrovsk, în regiunea Odesa, situată în sud-vestul ţării şi la frontiera cu Republica Moldova, avariind infrastructură civilă şi imobile de locuit.

În acelaşi timp, informează armata ucraineană, ruşii desfăşoară operaţiuni de recuperare în apropiere de Insula Şerpilor din Marea Neagră, unde o navă de debarcare rusă a fost lovită de tirurile forţelor ucrainene.

UPDATE, 17 MAI, 09:30 Forțele ucrainene și-au încheiat „misiunea de luptă” în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat transmis de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, scrie CNN.

Comandanții unităților staționate la uzina de oțel Azovstal din oraș au primit ordin „să salveze viețile personalului lor”, se mai arată în comunicat.

Sute de oameni au fost evacuați luni din combinat, ultima rezistență din orașul care devenise un simbol al rezistenței ucrainene, sub bombardamentele rusești.

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Malyar, a vorbit într-un mesaj video despre operațiunea de evacuare, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal.

„Cincizeci și trei de persoane rănite grav au fost evacuate din Azovstal într-o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale”, a spus ea. „Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar.” O „procedură de schimb” va face ca cei evacuați să fie aduși acasă, a mai spus Malyar.

„Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață”, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. „Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi grea. Dar această zi, ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru”, a spus Zelenski.

UPDATE, 16 MAI, 10:15 Armata ucraineană susține că forțele armate ruse au  "suferit pierderi semnificative în ceea ce privește efectivele și  echipamentele" în timp ce încearcă să avanseze spre vest până la  granițele regiunilor Luhansk și Donețk, potrivit unui purtător de cuvânt  al Statului Major General al Forțelor Armate, scrie Digi24.

"În  unele zone, efectivele unităților ruse, ca urmare a ostilităților, sunt  sub 20%", a declarat duminică târziu Statul Major al forțelor armate,  conform CNN.

"În direcția Popasna, din cauza  pierderilor grele și a incapacității de a acționa independent, trupele  aeropurtate ale forțelor armate ale Federației Ruse fac echipă cu  reprezentanți ai companiilor militare private rusești pentru acțiuni  ulterioare", a susținut Oleksandr Ștupun, purtătorul de cuvânt al  Statului Major General.

UPDATE, 16 MAI, 09:10 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că negocierile cu Rusia privind evacuarea luptătorilor rămași în uzina Azovstal din Mariupol continuă. Sunt "foarte complicate și delicate", a spus liderul de la Kiev, în mesajul său de azi-noapte.

Volodimir Zelenski: "Ne pregătim de noi încercări ale Rusiei de a ataca în Donbas, de a-și intensifica cumva mișcarea în sudul Ucrainei. Ocupanții încă nu vor să recunoască că se află într-o fundătură și așa-zisa lor „operațiune specială” a dat deja faliment.  

Oricât de creativi sunt ei la Herson și Melitopol, indiferent de modul în care își prezintă presupusa putere în zonele ocupate din Priazovia și Donbas, ei sunt acolo temporar. Drapelul ucrainean, legea ucraineană, viața ucraineană vor rămâne acolo.

Consecința aceatei brutalități a ocupanților, cu care Ucraina se confruntă în fiecare zi, este că soldații ruși care supraviețuiesc vor duce acest rău cu ei înapoi în Rusia".

UPDATE, 15 MAI, 14:00 Rusia a lansat bombe cu fosfor asupra combinatului siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, au anunţat duminică surse ucrainene, după victoria Ucrainei la Eurovision.

„Iadul a venit pe pământ. La Azovstal”, a scris Petro Andriuşcenko, consilier local în Mariupol, pe Telegram. El a postat o înregistrare video cu atacul, în care se poate vedea şi un foc de artilerie, însă înregistrarea nu a putut fi verificată din sursă independentă, scrie dpa, citat de Agerpres.

UPDATE, 15 MAI, 09:50 Un atac cu rachetă a lovit duminică dimineaţa infrastructuri militare din regiunea Lvov din vestul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regiunii, Maxim Kozitski, într-o postare pe aplicaţia Telegram, informează Reuters, citat de Agerpres.

"Deocamdată nu există informaţii despre persoane decedate sau rănite. Anvergura distrugerilor este în curs de clarificare", a spus Kozitksi.

UPDATE, 14 MAI, 08:50 Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri  noapte, în mesajul său zilnic către poporul ucrainean, că forțele armate  au eliberat vineri încă șase așezări de sub ocupația rusă, totalul  localităților recâștigate fiind de 1.015, scrie Digi24.ro

„Până  astăzi, 1.015 localități au fost dez-ocupate, ceea ce înseamnă încă șase  în ultimele 24 de ore”, a spus președintele ucrainean.

Nu este clar cât teritoriu ocupă aceste așezări, scrie CNN.

”Vom  relua furnizarea de electricitate, apă, comunicații, transport,  servicii sociale în aceste localități”, a mai spus Zelenski, adăugând că  „eliberarea graduală a regiunii Harkov” demonstrează că Ucraina „nu va  abandona pe nimeni inamicului”.

UPDATE, 13 MAI, 17.45 Intrarea Finlandei şi Suediei în NATO ar fi o „greșeală”, aşa cum a fost şi aderarea Greciei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Şeful statului turc a explicat în faţa presei că „nu vrea să se repete aceeaşi greșeală ca cea comisă prin aderarea Greciei”, acuzând Suedia şi Finlanda că „găzduiesc terorişti ai PKK”, Partidul Muncitorilor din Kurdistan. „Nu avem un aviz pozitiv”, a insistat Erdogan, citat de Agerpres.

„Urmărim în prezent evoluţiile în legătură cu Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, deoarece NATO a făcut o eroare în privinţa Greciei anterior, împotriva Turciei”, a declarat preşedintele turc la ieşirea de la rugăciunea de vineri la Istanbul. „În plus, ţările scandinave, din păcate, sunt aproape ca nişte case de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a adăugat el, invocând PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Turcia, dar şi de către UE şi SUA.

UPDATE, 13 MAI, 16.30 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat vineri cu cancelarul german Olaf Scholz despre situația din Ucraina și despre evacuarea civililor de la Azovstal, a anunțat Kremlinul.

UPDATE, 13 MAI, 14:15 Ucraina a declarat vineri că Rusia a deportat cu forța peste 210.000 de copii de la invazia sa din 24 februarie și a acuzat Moscova că dorește să-i facă cetățeni ruși, transmite Reuters.

UPDATE, 13 MAI, 13:15 Armata rusă se retrage din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, asupra căruia şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile, relatează vineri cotidianul american The New York Times, preluat de EFE și Agerpres.

Ziarul, care citează surse oficiale ucrainene şi ale aliaţilor occidentali, dă asigurări că ruşii au pierdut teren în această regiune care se învecinează cu Donbasul, unde se află autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk, ambele recunoscute de Moscova.

De altfel, armata rusă caută să controleze Harkovul pentru a-şi putea asigura succesul ofensivei pe care a lansat-o în aceste două regiuni proruse.

Dacă această stare de fapt se va confirma, atunci ar reprezenta unul "dintre cele mai mari eşecuri suferite de Rusia de la retragerea sa din Kiev, luna trecută".

Autorităţile ucrainene cred că acum Kremlinul îşi va redirecţiona cel mai probabil trupele către sud-est, unde se pare că îşi consolidează forţele în Izium, oraş pe care l-au capturat luna trecută.

Izium, aflat la două ore distanţă spre sud-est de Harkov, s-a transformat într-un centru de operaţiuni crucial pentru Rusia care s-ar părea că obţine rezultate în regiunea estică Donbas, unde luptele au fost implacabile şi forţele Moscovei sunt ajutate de grupări paramilitare proruse.

În ultimele săptămâni, Rusia a încercat să stabilească un coridor care să permită trupelor sale să se deplaseze din estul Ucrainei către peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o ilegal în 2014. Pentru aceasta, trupele ruse şi-au dublat eforturile în ofensiva din Donbas şi încearcă să preia controlul total al oraşului-port Mariupol, unde mai rezistă câteva sute de militari ucraineni, în marea lor majoritate din regimentul Azov, baricadaţi în subteranele oţelăriei Azovstal.

UPDATE, 13 MAI, 12:55 Ministerul Apărării al Marii Britanii spune că Rusia „investește eforturi semnificative în apropiere de Izium și Severodonetsk, în încercarea de a-şi contrui o ieşire spre Sloviansk și Kramatorsk”.  Obiectivul principal pe această axă este învăluirea forțelor ucrainene în zona Operațiunii Forțelor Comune, izolându-le de sprijinul sau întărirea unităților din vestul țării.

UPDATE, 13 MAI, 08:45 Peste şase milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la începutul invaziei ruse, a informat joi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Până în data de 11 mai, 6.029.705 ucraineni au căutat refugiu iniţial în ţările învecinate, înainte de a-şi continua de cele mai multe ori călătoria spre alte țări.

Polonia găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi: 3.272.943 la 11 mai.

Femeile şi copiii reprezintă 90% dintre aceşti refugiaţi, bărbaţii între 18 şi 60 de ani, care ar putea fi mobilizaţi, neavând dreptul să plece din Ucraina. Fluxul zilnic de refugiaţi s-a redus în mod considerabil de la începutul ostilităţilor.

În luna martie, erau aproape 3,4 milioane de ucraineni fugiţi din ţara lor, adesea în mare grabă şi având asupra lor puţine lucruri personale.

În aprilie, erau cu 1,5 milioane mai mulţi cei care au ales să fugă de lupte şi de violenţe. De la începutul lunii, aproape 493.000 de ucraineni au traversat frontiera pentru a găsi refugiu în altă ţară.

Potrivit estimărilor ONU publicate la sfârşitul lui aprilie, circa 8,3 milioane de persoane ar putea fugi anul acesta din Ucraina.

Acestor refugiați li se adaugă circa 8 milioane de strămutaţi în interiorul Ucrainei, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

UPDATE, 12 MAI, 18:40 Consiliul pentru drepturile omului al ONU a adoptat o rezoluție pentru a investiga presupusele abuzuri comise de trupele ruse în părți din Ucraina aflate anterior sub controlul acestora, în vederea tragerii la răspundere a celor responsabili.

Peste 50 de țări au susținut solicitarea Kievului pentru o sesiune specială a consiliului pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii ruse”.

Rezoluția a fost adoptată cu o majoritate puternică, 33 de membri votând „pentru” și doi – China și Eritreea –„împotrivă”. Au fost 12 abțineri.

Rusia a fost recent suspendată din Consiliul de 47 de membri. Cu toate acestea, ar fi putut să se alăture sesiunii în calitate de observator, dar a ales să nu facă acest lucru în semn de protest față de rezoluția despre care a spus că este una politică.

UPDATE, 12 MAI, 15:00 Operaţiunile de deminare pe întregul teritoriu ucrainean după invazia rusă vor dura între cinci şi zece ani, a declarat Oleh Bondar, şeful Departamentului de Deminare Umanitară din cadrul Serviciului Statal de Urgenţă al Ucrainei, citat miercuri de agenţia locală Ukrinform, relatează EFE, citat de Agerpres.

''Din experienţa internaţională, recuperarea minelor poate dura între 5 şi 10 ani'', a menţionat Bondar, în opinia căruia una dintre consecinţele majore negative ale invaziei ruse din Ucraina o reprezintă contaminarea masivă a teritoriului şi localităţilor cu explozibili, inclusiv cu dispozitive interzise de convenţiile internaţionale. 

Bondar a acuzat armata rusă că a folosit sisteme de mine controlate de la distanţă, a amplasat câmpuri de mine în localităţi populate şi a lăsat în urmă o cantitate uriaşă de dispozitive explozive. Acestea sunt extrem de periculoase şi au fost amplasate în aşa fel încât să reprezinte o ameninţare şi un pericol letal pentru civili, a afirmat Bondar, transmite Agerpres.

''Aceste mine şi muniţii au fost descoperite în regiunile Kiev, Cernigău, Harkov, Sumî, Nikolaev, Zaporojie, Dnipro, Doneţk şi Lugansk'', adică pe mare parte din teritoriul ucrainean, a adăugat oficialul de la Kiev.

Numărul total de mine, muniţii şi dispozitive explozive amplasate special reprezintă circa 10% din toate dispozitivele explozive detectate şi neutralizate până în prezent. 

Potrivit expertului, după ce forţele armate ale Ucrainei eliberează localităţile, primele măsuri luate au legătură cu deminarea, iar acestea includ inspecţii ale localităţilor, drumurilor şi clădirilor, lucrări ale unor echipe de urgenţă la liniile de înaltă tensiune, la conductele de gaz şi la ţevile de apă.

''În prezent, implementarea acestor măsuri ne-a permis să începem un proces eşalonat de inspecţie şi deminare a terenurilor agricole. Facem tot posibilul pentru ca întreprinderile agricole să poată desfăşura campania însămânţărilor de primăvară'', a insistat Bondar.

UPDATE, 12 MAI, 14:30 Guvernul suedez intenţionează să trimită cererea de aderare la NATO săptămâna viitoare, urmând exemplul Finlandei, ambele ţări nordice schimbându-şi politica de securitate de după Al Doilea Război Mondial după invazia rusă din Ucraina, a relatat joi cotidianul Expressen, potrivit Reuters.

Parlamentul suedez va dezbate luni situaţia privind securitatea, iar apoi premierul Magdalena Andersson va convoca o şedinţă de guvern unde va fi luată decizia oficială de înaintare a cererii, a scris Expressen, citând surse neprecizate

UPDATE, 12 MAI, 14:00 Soldații ruși care au fugit ar fi lăsat în urmă documente militare cheie care arată că Vladimir Putin intenționează să pună mâna pe toată Ucraina, a declarat miercuri directorul Biroului de Investigații din Ucraina într-o declarație pe Telegram.

Anchetatorii au găsit „documente importante ale soldaților din forțele armate ale Federației Ruse care arată clar că Rusia se pregătea să pună mâna pe întreg teritoriul Ucrainei”, a declarat directorul Biroului de Investigații, Oleksi Suhacev. 

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter