De la obținerea independenței şi până în prezent, Republica Moldova a avut mai mulţi premieri care au influențat în mod diferit cursul politic, economic și social al țării. Unii dintre ei au rămas în memoria colectivă prin reforme curajoase, decizii controversate sau perioade de criză, în timp ce alții au trecut mai discret prin funcție. În acest reportaj, ne reamintim de toţi prim-miniștrii R. Moldova, de la primii pași în construcția statului până la provocările prezentului.
Totul începe în 1990, în RSS Moldovenească, atunci când Mircea Druc preia frâiele primului guvern local.
NICOLAE NEGRU, analist politic: Mircea Druc era, de fapt, un reformator. El a venit cu această idee ca să nu se mai numească RSS Moldovenească, ci Republica Moldova.
Independența aduce și o schimbare la vârful guvernului. Mircea Druc face un pas înapoi, iar locul său este preluat de Valeriu Muravschi, un alt lider al valului de renaștere națională.
ION TĂBÂRŢĂ, analist politic: El a avut o bună conlucrare cu preşedintele R. Moldova, Mircea Snegur, însă criza economică profundă de atunci şi problemele legate de relaţiile dintre Chişinău şi unele teritorii i-au marcat mandatul.
După încetarea focurilor de pe Nistru, sub presiunea Moscovei, Frontul Popular se retrage de la guvernare, lăsând cale liberă agrarienilor. În 1992, la conducere ajunge Guvernul Sangheli, urmat de un al doilea mandat, care însă nu este dus la bun sfârșit.
ION TĂBÂRŢĂ, analist politic: Cele două guverne ale lui au fost aşa-numita perioadă neo-comunistă, de tip agrar.
Între 1997 și 1999, la conducerea executivului s-au succedat două mandate scurte ale lui Ion Ciubuc. În martie 1999, funcția de prim-ministru este preluată de un tânăr economist, Ion Sturza. Pe fundalul colapsului economic din Rusia și al unei inflații galopante, pentru prima dată, R. Moldova începe să privească timid către Occident.
ION TĂBÂRŢĂ, analist politic: Guvernul Sturza, pentru prima dată, a proclamat integrarea europeană drept direcţie de orientare externă a Republicii Moldova.
NICOLAE NEGRU, analist politic: Moscova a fost cel mai înfuriată de faptul că el a spus că Republica Moldova trebuie să iasă din CSI şi că, de fapt, locul nostru este în Europa.
La final de 1999, când R. Moldova se pregătea pentru un moment-cheie, Summitul de la Helsinki, Guvernul Sturza este răsturnat. Comuniștii, ajutați de voturile partidului condus de Iurie Roșca, pun capăt aventurii pro-europene. Urmează o perioadă de tranziție, cu Dumitru Braghiș în fruntea executivului, apoi în scenă intră cel mai longeviv premier de până acum, Vasile Tarlev.
NICOLAE NEGRU, analist politic: El nu a fost, de fapt, prim-ministru. Nu el a îndeplinit funcţia de prim-ministru. Toate indicaţiile veneau de la Președinție. Faptul că el este o marionetă, care nu decide nimic, s-a văzut atunci când a fost demis. El nici măcar nu ştia că a fost demis. Într-o conferinţă de presă, l-au întrebat jurnaliştii. Jurnaliştii au aflat înaintea lui.
Înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2009, Vladimir Voronin o desemnează pe Zinaida Greceanîi în funcția de prim-ministru. După protestele postelectorale și organizarea scrutinului anticipat, Partidul Comuniștilor trece în opoziție, iar conducerea Guvernului este preluată de Vlad Filat. Mandatele Filat I și Filat II s-au remarcat printr-o orientare pro-europeană, dar și prin conflictul deschis cu Vlad Plahotniuc, partenerul formal de guvernare, dar şi rivalul din umbră.
ION TĂBÂRŢĂ, analist politic: Oponentul lui principal, Vladimir Plahotniuc, făcea tot posibilul, deşi era partener de guvernare, să îi zădărnicească mandatul de guvernare.
NICOLAE NEGRU, analist politic: Dacă ar fi fost curat, dacă nu ar fi avut aceste păcate, desigur, eu cred că el l-ar fi învins pe Plahotniuc, nu Plahotniuc pe el.
După căderea lui Filat, între 2013 și 2016, R. Moldova a trecut printr-o serie de guverne efemere, conduse de Iurie Leancă, Chiril Gaburici şi Valeriu Streleț. În ianuarie 2016, Pavel Filip preia funcția de prim-ministru, marcând perioada în care regimul Plahotniuc a ajuns la apogeu.
NICOLAE NEGRU, analist politic: Putem să zicem că Pavel Filip a fost un premier bun, doar dacă facem abstracţie de la aceste privatizări foarte dubioase.
Guvernul Filip a fost dat jos în iunie 2019, după ce Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor au format o coaliție surpriză, deschizând drumul pentru instalarea Maiei Sandu în fruntea Guvernului.
ION TĂBÂRŢĂ, analist politic: Puterile occidentale înţelegeau nocivitatea regimului lui Plahotniuc. Ruşii voiau să scape de Plahotniuc, pentru că înţelegeau că atâta timp cât va fi Plahotniuc, Dodon va face ce va spune el.
Guvernul Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, ceea ce a creat contextul pentru formarea Guvernului Chicu. Premierul Ion Chicu, sprijinit de preşedintele de atunci, Igor Dodon, a condus țara în perioada pandemiei de COVID-19.
NICOLAE NEGRU, analist politic: El cerea de la cetăţenii R. Moldova să respecte carantina, dar el însuși a făcut o nuntă şi a încălcat legile. Asta vorbeşte mai multe despre el, despre ceea ce crede el despre dânsul.
După victoria categorică obținută de Partidul Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din iulie 2021, Natalia Gavrilița a fost desemnată pentru funcția de prim-ministru. Totuși, declanșarea războiului din Ucraina a schimbat semnificativ contextul politic și economic al R. Moldova.
În acest nou climat, în februarie 2023, a fost învestit guvernul condus de Dorin Recean, care s-a aflat în funcţie până în octombrie 2025. Anunțul recent al lui Dorin Recean privind retragerea sa din politică și din viața publică a deschis calea pentru propunerea unui nou prim-ministru de către PAS. Candidatul înaintat de partidul cu majoritate parlamentară este Alexandru Munteanu.
