Am putea să nu mai aveam gheață în Arctica cu aproximativ zece ani mai devreme decât se prevedea. Este cel mai recent avertisment al oamenilor de știință, publicat în revista Nature Communications. Iar acesta este un alt semn clar că schimbările climatice se produc mai rapid decât se aștepta, relatează CNN.
Cercetarea a constatat că gheața arctică ar putea dispărea în luna septembrie, încă din anii 2030. Chiar dacă lumea reduce astăzi poluarea care cauzează încălzirea planetei, Arctica ar putea vedea totuși veri complet fără gheață până în anii 2050, au raportat oamenii de știință.
Cercetătorii au analizat schimbările din 1979 până în 2019, comparând diferite date satelitare și modele climatice pentru a evalua modul în care gheața arctică se schimbă. Ei au descoperit că scăderea gheții marine a fost în mare parte rezultatul poluării cauzate de încălzirea planetei, generată de om, iar modelele anterioare au subestimat tendințele de topire a gheții marine arctice. „Am fost surprinși să aflăm că o Arctică fără gheață va fi acolo vara, indiferent de efortul nostru de a reduce emisiile, ceea ce nu era de așteptat”, a spus pentru CNN Seung-Ki Min, autorul principal al studiului și profesor la Universitatea de Știință și Tehnologie Pohang, Coreea de Sud, notează stiriletvr.ro.
Gheața arctică se acumulează în timpul iernii și apoi se topește vara, atingând de obicei cele mai scăzute niveluri în septembrie, înainte ca ciclul să înceapă din nou. Odată ce verile arctice devin fără gheață, acumularea de gheață de mare în anotimpurile mai reci va fi mult mai lentă, a spus Min. Cu cât se încălzește mai mult, cu atât este mai probabil ca Arctica să rămână fără gheață și mai departe, în sezonul mai rece.
Dacă lumea va continua să ardă combustibili fosili în același ritm și nivelurile de poluare cauzate de încălzirea planetei continuă să crească, Arctica va înregistra o pierdere completă de gheață din august până la sfârșitul lunii octombrie, înainte de anii 2080, a explicat Min.
Concluziile studiului contrastează cu raportul 2021 al Grupului Interguvernamental al Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice, care a constatat că Arctica va fi „practic fără gheață aproape de mijlocul secolului în scenarii cu emisii de gaze cu efect de seră intermediare și ridicate”. Acest nou studiu arată că s-ar putea întâmpla cu 10 ani mai devreme, indiferent de scenariile de emisie, a spus Min.
În ultimele câteva decenii, Arctica s-a încălzit de patru ori mai repede decât restul lumii, a arătat un studiu din 2022. A existat deja o pierdere rapidă de gheață în regiune, gheața din septembrie scăzând cu o rată de 12,6% pe deceniu, potrivit NASA.
O Arctică fără gheață de vară ar afecta teribil întreaga lume. Gheața albă strălucitoare reflectă energia solară departe de Pământ. Când această gheață se topește, expune oceanul mai întunecat, care absoarbe mai multă căldură provocând încălzire suplimentară, un proces de feedback, numit „amplificare arctică”.
Declinul gheții marine poate avea, de asemenea, un efect asupra vremii globale care se întinde cu mult dincolo de Arctica. „Trebuie să ne pregătim foarte curând pentru o lume cu Arctica mai caldă”, a spus Min. „Deoarece încălzirea arctică este sugerată să aducă fenomene meteorologice extreme, cum ar fi valuri de căldură, incendii și inundații la latitudini medii și înalte nordice. Apariția mai devreme a unei Arctici fără gheață implică, de asemenea, că vom experimenta evenimente extreme mai repede decât se prevedea.”
Arctica fără gheață ar putea duce, de asemenea, la o creștere a transportului comercial pe măsură ce se deschid noi rute, ceea ce ar avea un efect secundar. Conform raportului anual din 2022 al Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere, o creștere a traficului maritim ar duce la mai multe emisii și poluare în regiune.
Mika Rantanen, cercetător la Institutul de Meteorologie Finlandeză și autorul principal al studiului din 2022, a declarat pentru CNN că cercetarea publicată marți a beneficiat de „metodologie nouă și de ultimă generație” pentru a prezice când Arctica va rămâne fără gheață. „Metodologia este foarte atentă și aduce un grad ridicat de certitudine în atribuire”, a spus Rantanen, care nu a fost implicat în studiu. „Rezultatul cel mai izbitor nu este că pierderea gheții marine este atribuită creșterii gazelor cu efect de seră, care era deja în mare măsură cunoscut, ci că proiectează Arctica fără gheață mai devreme decât se credea anterior, cu aproximativ un deceniu”.
Seung-Ki Min, autorul principal al studiului, a spus: „Putem considera gheața arctică drept sistemul imunitar al corpului nostru care ne protejează de lucruri dăunătoare. Fără protector, starea Arcticii va merge rapid din rău în mai rău”.
