România trebuie să-și actualizeze legea pentru a urmări ingerința economică, bănească a Rusiei în democrație și combate dezinformările rusești și să acționeze mult mai viguros pentru a nu ajunge în situația în care alegerile parlamentare din 2028 să fie deturnate de Rusia, declară la RFI senatorul USR Irineu Darău.
„Agresiunea hibridă a Moscovei nu s-a oprit nicio clipă după prezidențiale, iar Rusia este pregătită de o cursă pe termen lung. Fără măsuri contra ingerințelor rusești, la alegerile din 2028 România poate ajunge mai rău ca Republica Moldova acum”, spune Irineu Darău.
Senatorul constată că Republica Moldova și Ucraina și-au întărit foarte mult statul pentru a lupta cu războiul hibrid al Rusiei și au introdus mecanisme pe care în România încă nu le are și la care ar trebui să înceapă să lucreze de urgență.
„Chișinăul și Kievul au creat niște instituții, urmăresc banii în ceea ce înseamnă finanțări ilegale în procesele electorale, dar și finanțări ilegale rusești în economie. De asemenea, știu mult mai bine să combată dezinformarea”, spune Irineu Darău.
Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul conferinței Moldova, Quo Vadis?, organizată la București de Freedom House România și New Data Academy, în parteneriat cu PressHub și RFI România. La conferință experți și politicieni au discutat situația din Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie și riscurile, inclusiv pentru regiune, ale războiului hibrid al Rusiei.
Irineu Darău: Cred că statul român a fost surprins în 2024 și apoi în 2025. Nu avem experiență încă în a ne confrunta cu războiul hibrid, așa cum o au ucrainenii, de exemplu, sau cum o are Republica Moldova.
Consider că acolo și-au întărit foarte mult statul pentru a lupta cu războiul hibrid. Au creat niște instituții, urmăresc banii în ceea ce înseamnă finanțări ilegale în procesele electorale, dar și finanțări ilegale rusești în economie. De asemenea, știu mult mai bine să combată dezinformarea.
Eu cred că pe aceste două teme: a urmări ingerința economică, bănească a Rusiei în democrație și a urmări dezinformările rusești sau nu numai rusești. Aici trebuie să învățăm foarte multe și trebuie să acționăm foarte viguros, să vedem instituțiile care ne lipsesc, să vedem mecanismele care ne lipsesc și să actualizăm legea.
RFI: De ce credeți că România nu a lucrat până acum la aceste aspecte. Este vorba despre interese sau de încrederea în faptul că, fiind membră a Uniunii Europene, a NATO, ingerințele acestea nu pot afecta România?
Irineu Darău: Cred că există mai multe fenomene. Există foarte, foarte multă ignoranță, deci, nu se conștientizează nici că există război hibrid, nici cât de mare este pericolul, nici care sunt mijloacele prin care dezinformarea se propagă. Și cred că există și zone de complicitate.
Și mai cred că există un foarte, foarte slab control civil al serviciilor secrete. Acolo de fapt ar trebui să copiem niște modele, de data aceasta occidentale, pentru că suntem una dintre țările din lume cu cel mai slab control civil al serviciilor.
RFI: Și dacă aceste lucruri nu sunt făcute în România, cum vedeți perspectiva?
Irineu Darău: Războiul hibrid nu încetează niciodată. Este o luptă de fiecare zi. Sunt convins că regimul de la Kremlin are un plan pentru România și îl execută în fiecare zi, până la alegerile parlamentare din 2028 și dincolo.
Uitați-vă cât de bine s-au repliat politic forțele care au pierdut alegerile în 2025 și, practic, au început o campanie de semănare de haos antiguvernamentală, o campanie lungă pentru parlamentarele din 2028, care, cred eu, sunt cruciale, la fel de cruciale cum sunt cele din Moldova. La fel de cruciale cum au fost cele din Georgia, acolo unde țara a luat-o în direcția opusă.
RFI: Ceea ce înseamnă că e de pregătit pentru o cursă pe termen lung. Și probabil, nu doar în România, dar și în întreaga regiune.
Irineu Darău: Fără îndoială, și trebuie să fim foarte, foarte atenți la actorii politici și nu numai, care sunt infiltrați în România pentru a semăna acest haos și a aduce practic această campanie și aceste narative de sorginte rusească.
RFI: Până la alegerile parlamentare din Republica Moldova mai sunt un pic mai mult de două săptămâni. De ce sunt importante acestea pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană? S-a vorbit zilele astea mult la Strasbourg, în Parlamentul European, despre acest aspect.
Irineu Darău: Pentru noi, pentru România, cred că sunt de trei ori mai importante decât pentru toată lumea, pentru că până la urmă suntem același popor, avem istorie comună și am încercat să fim avocatul cel mai bun al Republicii Moldova.
Și bineînțeles că această salbă – Ucraina și Republica Moldova – ne apără pe toți din Europa, dar mai mult ne apără pe noi. Pentru că am zis multora care se pretindeau suveraniști: „Cum v-ați simți cu Federația Rusă la graniță, la nivel de Uniune Europeană?”
Eu cred că, dincolo de orice considerații geopolitice, există simboluri foarte importante și cred că modelul european, modelul democratic, modelul de cooperare trebuie să se extindă către est, la fel cum trebuie să se extindă și în Balcani. Deci, Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că, pragmatic, își atinge obiectivele. Și acuma în mod clar obiectivele sunt să integrăm gradual, dar nu într-o perioadă mult prea lungă, Republica Moldova și Ucraina în Uniunea Europeană. Acest lucru ar întări blocul economic, ar duce la o populație absolut enormă în acest bloc european și ar realiza, cum am zis, împreună cu Balcanii, și un teritoriu continuu, unit, pentru a facilita libertatea de mișcare a mărfurilor, a banilor și a oamenilor.
RFI: Și un scenariu negativ, în care ar veni forțele pro-ruse în stânga Prutului, cum l-ați vedea? Bănuiesc că aceste planuri s-ar opri, s-ar bloca sau ar fi și o situație de pericol militar în zonă.
Irineu Darău: Cred că cel mai cumplit scenariu este cel al Georgiei. Dincolo de ce se poate întâmpla extern, lucruri care depind de ce se mai întâmplă în Ucraina, în țară se pot întâmpla lucruri foarte rele, inclusiv reprimarea brutală a opoziției și a cetățenilor care se exprimă liber.
Eu sper totuși într-un scenariu pozitiv, cred că este mai probabil, însă mă tem totuși de o relativizare și de o încetinire. Adică de o situație în care la Chișinău va exista o coaliție, poate pro-europeană, dar care va pune și piciorul pe frână, s-ar putea ca unele lucruri să fie zădărnicite.
Acum, totul depinde de fiecare cetățean al Republicii Moldova. Și aici subliniez că și de cetățenii cu dublă cetățenie și de diaspora moldovenească depind foarte multe.