Economia din regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți, iar salariile întârziate devin o problemă tot mai acută. În această situație, tot mai mulți locuitori aleg să caute venituri și servicii sociale pe malul drept al Nistrului, inclusiv la Chișinău, spune viceprim-ministru pentru reintegrare, Valeriu Chiveri.
Valeriu Chiveri a declarat, într-o emisiune la Jurnal TV, că majoritatea întreprinderilor mari din regiune, care anterior contribuiau semnificativ la buget, funcționează în regim limitat sau deloc. Aceasta a dus la scăderi considerabile în activitățile de import și export.
„Bugetul regiunii, adoptat în decembrie 2025, înregistrează un deficit de peste 40%, comparabil cu cel al Ucrainei, o țară aflată în război. Inițial, aproximativ 75% din venituri erau destinate plăților sociale, însă acum acest procent a crescut la 80-85%", a explicat Chiveri.
Viceprim-ministrul a precizat că, deși restanțele salariale nu sunt mari, ele indică dificultăți în acumularea veniturilor la bugetul regiunii. În același timp, tot mai mulți locuitori din stânga Nistrului vin pe malul drept pentru muncă, studii sau tratament.
„Noi am devenit un pol de atracție. Salariile și pensiile din R. Moldova pe malul drept al Nistrului sunt de 2-3 ori mai mare decât în stânga Nistrului. Acest lucru se simte, iar cetățenii noștri au gasit un refugiu la Chișinău. 75 de mii dintre cetățeni care locuiesc în regiunea transnistreană sunt înrolați în sistemul de asigurare medicală de pe malul drept al Nistrului", a adăugat Chiveri.
De la 1 martie 2026, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au introdus un regim special de plată a salariilor pentru angajații din sectorul bugetar. Plata se face în două tranșe lunare, în funcție de resursele disponibile, iar termenul pentru a doua tranșă a fost ulterior extins până pe data de 9 a lunii următoare, din cauza dificultăților bugetare și a încasărilor fiscale reduse.
Pe 24 februarie, Tiraspolul a decis să majoreze tarifele la gaz, electricitate, energie termică, alimentare cu apă și canalizare din cauza prețului la gazele naturale livrate de un offshore elvețian, cu management maghiar, pe banii Rusiei.
Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză economică provocată de oprirea gazelor de către gigantul rusesc Gazprom. În decembrie 2024, după ce a expirat acordul cu privire la tranzitul gazelor prin Ucraina, Rusia a refuzat să își continue livrările pentru malul stâng al Nistrului prin Gazoductul Transbalcanic.
Până în decembrie 2025, deficitul bugetului transnistrean a fost acoperit de întreprinderile industriale din regiunea transnistreană, în special de Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres). De asemenea, până la 1 ianuarie 2025, malul drept al Nistrului achita lunar către Moldgres 20 de milioane de dolari pentru energia electrică.