Pentru a eficientiza lupta cu crima organizată, corupția și spălarea de bani, ministrul Justiției propune ca Procuratura Anticorupție și cea de crimă organizata să fuzioneze. Se propune si transferul dosarelor de corupţie politică şi crimă organizată în gestiunea unei secţii recent create la Procuratura Generală. Soluţiile urmează să fie transmise Parlamentului.
Ministrul Justiţiei a prezentat astăzi noua arhitectură a structurilor anticorupție, propusă in urmă cu 10 zile la Consiliul Suprem de Securitate. Ministerul Justiției a analizat mai multe modele de procuraturi specializate din Croaţia, Albania, modelul DNA din România şi procuratura anti-mafia din Italia. Una dintre soluţii ar fi fuzionarea sau comasarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale într-o singură instituție, cu două direcții de competență. Reforma ar urma să asigure o mai bună coordonare a investigațiilor.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiţiei: Această tranziţie eventual s-ar face fără întreruperi, cu transferul tuturor procurorilor, cu continuarea activităţii acestora şi menţinerea tuturor dosarelor în investigare. Luăm în consideraţie contextul în care acum se află RM şi faptul că în toamna anului curent vor avea loc alegeri parlamentare. O astfel de schimbare ar însemna că implementarea ar trebui făcută cu maximă atenţie, fie să se finalizaze înainte de alegerile parlamentare, fie să se ia în calcul alte modalităţi de tranziţie.
O altă soluţie, pe termen scurt, ar fi preluarea de către Secția combaterea corupției și spălarea banilor din cadrul Procuraturii Generale a tuturor dosarelor complexe de corupție mare, inclusiv politică și crimă organizată. Ministrul justitiei a subliniat că abordarea fragmentată, în care mai multe instituții cercetează separat infracțiunile de corupție și crimă organizată, nu mai este eficientă.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiţiei: În discuţii cu reprezentanţii PG ar fi şi extinderea personalului din această secţie, inclusiv prin posibilitatea transferului, detaşării, ceea ce ar însemna, de exemplu, suplinirea cu cinci procurori de la anticorupţie şi cinci de la PCCOCS.
Toate aceste propuneri vor fi transmise Parlamentului. Fostul ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase, sustine că reforma nu va îmbunătăți lupta împotriva corupției, ci va genera instabilitate.
ALEXANDRU TĂNASE, fost ministru al Justiţiei: Se pare că adevărata ţintă ar fi eliminarea actualului şef al procuraturii Anticorupţie, doamna Veronica Dragalin, care nu este pe placul actualei guvernări. Această metodă face parte din arsenalul sovietic, atunci când o persoană incomodă nu poate fi eliminată în mod legal, fie se fabrică un dosar penal, fie instituţia pe care o conduce este reorganizată. În realitate, implementarea noii arhitecturi a structurilor anticorupţie nu va face decât să paralizeze şi main mult lupta împotriva corupţiei.
Experţii cred că transferarea dosarelor într-o altă secţie ar putea genera consecinţe grave.
ILIE CHIRTOACĂ, preşedinte CRJM: Ceea ce nu are decât să slăbească activitatea procuraturilor specializate şi nu neg faptul că există un interes major pentru combaterea corupţiei politice, asta au demonstrat-o alegerile prezidenţiale. Probabil este nevoie de un asemenea task force, dar nu ştiu în ce măsură asta nu dăunează activităţii procuraturilor specializate. Cred că aici lipsesc anumite date concrete.
Reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie ne-au declarat că propunerea de fuzionare a instituţiei cu PCCOCS nu răspunde cerințelor și provocărilor actuale în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Într-o scrisoare către Ministerului Justiţiei, instituţia cere modificarea legislaţiei privind investigarea finanţării ilegale a partidelor politice. Reprezentanţii PCCOCS nu au comentat propunerile iar cei de la Procuratura Generale au declarat că vor reactiona doar după ce vor primi proiectul de lege pentru avizare.
