La zece ani de la furtul miliardului din sistemul bancar al Republicii Moldova, sunt riscuri ca astfel de cazuri să se repete, susţin experţii financiari şi anticorupţie. Declaraţia vine după ce Comitetul Consultativ Independent Anticorupție a publicat astăzi, primul raport, în care prezintă cu lux de amănunte cine şi cum a furat banii cetăţenilor. Potivit experţilor, e nevoie de mai multă claritate în sistemul bancar, dar şi de curăţarea instituţiilor statutului de corupţi.
Autorii raportului "Republica Offshore" spun că la zece ani de la cea mai mare fraudă din sistemul bancar al Republicii Moldova, încă nu există un mecanism de supraveghere a sistemului bancar, care să nu lase loc de abuzuri.
JAMES WASSERSTROM, copreşedinte CCIA: „Lipseşte claritatea în cele 11 bănci, care sunt supravegheate de BNM, încă există unele probleme ce ţin de proprietari. Cui aparţin aceste bănci? Aceasta este o problemă curentă, pe care BNM nu reuşeşte să o rezolve. Acest lucru este periculos. Faptul că acum băncile din Republica Moldova nu prea vor să raporteze tranzacţii suspicioase ale persoanelor expuse politic este periculos.”
Potrivit specialiştilor, până în 2014, cinci dintre cele mai mari șase bănci din Republica Moldova se aflau sub controlul a două grupări separate, care deţineau aproximativ 70 la sută din capitalul sistemului bancar moldovenesc. Acționarii băncilor au folosit o practică sovietică de utilizare a entităților fictive din zone offshore pentru a menține și a ascunde proprietățile.
JAMES WASSERSTROM, copreşedinte CCIA: „Raportul scoate în evidenţă nume cunoscute, precum Plahotniuc, Platon, Şor, Reidman şi multe altele. Nu am identificat instituţii care să nu fi participat în aceste scheme. În raport o să vedeţi Instituţia de Supraveghere a Pieţei Financiare sau BNM, Consiliul Superior al Magistraturii. Nu a fost ceva izolat, corupţia şi schemele au fost peste tot.”
TAMARA RAZIN, expert în macroeconomie şi finanţe internaţionale: „Am analizat sute de documente, fiecare declaraţie din acest raport este documentată şi poate fi probată. Dacă va fi nevoie, vom implica toată comunitatea internaţională pentru a obliga autorităţile să ia măsuri pentru a oferi rezultate concrete.”
TEXT Raportul mai arată că peste 20 de judecători ar fi facilitat spălarea de bani, prin hotărâri judecătorești.
JAMES WASSERSTROM, copreşedinte CCIA: „ Până nu vor fi schimbaţi toţi cei vechi, nu se va întâmpla nimic. Autorităţile trebuie să pună oameni competenţi. Sunt semnale pozitive, dar sustemul trebuie curăţat. Lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte, deoarece interesele ascunse nu sunt uşor de eliminat. Problema e foarte gravă, sunt nouă instituţii cu rol de luptă împotriva corupţiei. De ce merg lucrurile atât de prost?”
Experţii au venit şi cu recomandări. Bunăoară, Banca Naţională a Moldovei trebuie să pună la dispoziția cetăţenilor rapoartele privind auditul băncilor, iar Comisia Financiară a Pieţei Financiare să facă mai accesibile informațiile cu privire la beneficiarii companiilor de asigurări.
ION GUZUN, expert juridic, secretaria CCIA: „ Noi trebuie să atragem atenţia mai mult la integritatea şi independenţa personală a persoanelor care activează în instituţiile de supraveghere, de conducere. Influenţa politicului a determinat cursul de investigare, de urmărire penală, de documentare a mai multor procese care au avut loc.”
Specialiştii mai recomandă Guvernului să desemneze un procuror Eurojust și un reprezentant al oficiului central al Interpol pentru a monitoriza procesul de extrădare a persoanelor care se fac vinovate de frauda bancară.
Republica Moldova a cerut, anterior, Interpolului arestarea lui Veaceslav Platon, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc. Cererile au fost însă respinse. Comitetul Consultativ Independent Anticorupţie a fost creat prin decret prezidenţial, în 2021, şi este alcătuit din experţi naţionali şi internaţionali.
