Astăzi, meniul propagandei pro-ruse ne aduce o dramă de proporții biblice. România, ni se spune, ar fi oprit alocațiile și pensiile pentru cetățenii români din Republica Moldova. Adică Bucureștiul s-ar fi trezit într-o dimineață, și-a băut cafeaua și a zis: „Gata, fraților, de azi tăiem tot!”. Foarte cinematografic. Foarte emoțional. Foarte fals.
Realitatea, această creatură incomodă care strică mereu scenariile propagandei, spune altceva. Alocațiile pentru copii nu au fost oprite. Părinții continuă să primească banii. Există plăți făcute în februarie, martie și aprilie 2026, inclusiv exemple clare de alocații achitate de autoritățile române. Deci, nu, cardurile nu au fost golite de „Bucureștiul cel rău”, iar România nu a lansat Operațiunea „Lăsați moldovenii fără alocații”.
Alocațiile pentru copii nu au fost oprite
Ce este adevărat? Că alocațiile sunt înghețate, adică nu au fost indexate. Asta înseamnă că nu au crescut. Dar, atenție, pentru autorii fake-ului. Nu au crescut nu înseamnă că au fost anulate. Este ca și cum ai spune că dacă salariul nu ți-a fost majorat, înseamnă că ai fost concediat. Cam acesta este nivelul logicii. Poate nu sunt sume spectaculoase, poate se poate discuta despre indexare și responsabilitatea statului român, dar una este critica legitimă și alta este minciuna împachetată în isterie. Iar la capitolul pensii, fake-ul devine și mai creativ. Pensia nu se primește automat pentru că ai cetățenie română. Pensia se acordă în funcție de contribuțiile la sistemul de asigurări sociale. Cu alte cuvinte, pașaportul românesc nu vine la pachet cu pensie cadou, ca un voucher de supermarket.
Și cum orice fake bun are nevoie de lacrimi, apar și „cazuri dramatice”: o mamă, un copil bolnav, un card gol, o „retragere forțată”. Problema? Fără documente, fără verificări, fără date clare. Doar emoție. Pentru că propaganda știe foarte bine: unde lipsesc dovezile, bagi dramă.
Mesajul real este simplu. România nu a oprit alocațiile și pensiile pentru cetățenii români din Republica Moldova. Alocațiile continuă să fie plătite. Pensiile depind de contribuții. Iar fake-ul are un scop clar. Să bage zâzanie între cele două maluri ale Prutului și să transforme o problemă administrativă într-o poveste despre „trădarea fraților români”.
Așadar, dragi propagandiști a la russe, mai încercați. Deocamdată, fake-ul pică la verificare. Alocațiile merg mai departe. Doar minciuna voastră a rămas fără finanțare logică.
Moldova nu trimite armata la război, ci ajută la deminare în Ucraina
La rubrica noastră de alarmă falsă cu sirenă geopolitică ni se spune că Maia Sandu vrea să bage Moldova în război, pentru că a vorbit despre Coaliția Voluntarilor pentru Ucraina. Dramatic, nu? Aproape că vezi deja tancurile ieșind din parcarea Președinției. Doar că realitatea, ca de obicei, strică scenariul. Sandu a spus că Moldova discută cum poate contribui ținând cont de neutralitate și a dat exemplul sprijinului deja oferit, inclusiv în deminare. Adică nu „trimitem armata la război”, ci ajutăm să nu mai explodeze minele în zone locuite. Diferență mică, doar pentru cine citește cu lupa Kremlinului. Neutralitatea R. Moldova înseamnă că statul nu participă la războaie și nu admite trupe străine pe teritoriul său. Nu înseamnă să închidem ochii când vecinul este bombardat și să ne prefacem că rachetele respectă Constituția la frontieră.
Așadar, fake-ul zilei ar fi că Moldova intră în război. Realitatea este că Moldova caută forme de sprijin compatibile cu neutralitatea. Panica este importată. Minciuna, ca de obicei, vine cu subtitrare rusească.
Sandu a declarat la Kiev că participarea ar fi discutată „ținând cont de neutralitate” și a menționat deminarea ca exemplu de sprijin oferit Ucrainei. Constituția proclamă neutralitatea permanentă și interzice dislocarea trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova, iar Curtea Constituțională a precizat că neutralitatea nu împiedică statul să ia măsuri pentru apărarea securității sale.
Cele 10,6 miliarde de lei sunt estimate pentru cinci ani, și nu pentru o invazie de weekend
La rubrica „Panica zilei, ambalată patriotic” ni se spune că PAS aruncă 10 miliarde pe „înarmare”, în timp ce oamenii trăiesc în sărăcie. Dramatic. Aproape că vezi tancurile parcate lângă Guvern și rachetele cumpărate cu cardul social.
Doar că realitatea e mai puțin cinematografică. Cele 10,6 miliarde sunt estimate pentru cinci ani, și nu pentru o invazie de weekend. Banii sunt pentru modernizarea apărării, reacție la crize, securitate cibernetică, pregătire, comunicații și capacități minime într-o țară care are război la frontieră și trupe ruse staționate ilegal în stânga Nistrului.
Și da, sărăcia este o problemă gravă. Dar soluția nu este să avem și sărăcie, și o armată slabă. Logica fake-ului e simplă. Dacă Moldova cumpără un radar, înseamnă că pregătește război. Dacă nu cumpără nimic, sigur este „stat slab”. Republica Moldova nu se pregătește să atace pe nimeni. Se pregătește să nu rămână complet descoperită când alții atacă.
Fake-ul are tancuri imaginare. Realitatea are facturi, frontieră, drone și o lecție simplă. Neutralitatea nu înseamnă să-ți aperi statul doar cu gânduri bune. Programul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare este estimat la circa 10,6 miliarde de lei pentru 2026–2030, cu finanțare din buget, asistență externă și sume încă neacoperite, nu cu dovada automată a unor „credite pentru înarmare”. Strategia prevede atingerea a 1% din PIB pentru apărare până în 2030, într-un context în care documentul oficial identifică drept riscuri războiul Rusiei împotriva Ucrainei, trupele ruse staționate ilegal în regiunea transnistreană și războiul hibrid. Datele oficiale arată că sărăcia absolută este reală și gravă, dar folosirea ei pentru a sugera că apărarea minimă a statului ar fi „pregătire de război” este o falsă opoziție.
România nu a refuzat Tezaurul, Rusia l-a păstrat
La rubrica noastră Istorie rescrisă cu markerul pe TikTok avem o bijuterie de fake news: cică rușii au vrut să dea României Tezaurul, dar Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, probabil, plictisit într-o zi, a zis: „Nu, mulțumim, aur nu primim, trimiteți-l la Amsterdam!”. Extraordinar. Moscova, acea capitală a generozității istorice, stătea cu lingourile la ușă, iar România a refuzat. Mai lipsește doar curierul cu mesajul: „Ați ratat livrarea. Coletul dumneavoastră a fost redirecționat în Olanda”.
Problema mică, dar importantă. Nu există niciun document serios care să arate că Rusia a vrut să returneze aurul României și că Bucureștiul l-a refuzat. Nici proces-verbal, nici arhivă, nici notă diplomatică. Nimic. Doar vorbe aruncate cu lopata, ca să pară că Moscova e cinstită, iar România e condusă de conspirații bancare.
Realitatea este exact invers. România a cerut Tezaurul înapoi de nenumărate ori. Rusia a refuzat, a amânat, a evitat subiectul sau l-a transformat în târg politic. În anii ’20, sovieticii au avut o ofertă de o eleganță imperială: „Vă dăm aurul dacă ne dați Basarabia”. Adică furtul se putea rezolva, dar numai dacă victima mai dădea și casa.
Da, au existat unele restituiri. Obiecte de patrimoniu, arhive, inclusiv Cloșca cu puii de aur. Dar asta nu înseamnă că lingourile BNR au venit acasă. E ca și cum cineva îți fură mașina, îți dă înapoi odorizantul și spune: „Gata, suntem chit”.
Iar acum vine partea creativă: ba Tezaurul e la Amsterdam, ba la Londra, ba se amestecă cu rezerva actuală de aur a BNR, ba cu tezaurul dacic. Practic, suveranismul pro-rus a inventat GPS-ul financiar mistic. Aurul pleacă din Moscova, trece prin Londra, se ascunde la Amsterdam și ajunge eventual într-un live pe TikTok.
Adevărul este simplu. Tezaurul României a fost trimis la Moscova cu acte în regulă și nu a fost restituit integral. Restul este basm geopolitic, făcut să spele imaginea Rusiei și să convingă publicul că problema nu e hoțul, ci păgubitul.
Așadar, verdictul este simplu. Fake-ul are aur imaginar, documente zero și multă nostalgie pentru Kremlin. România nu a refuzat Tezaurul. Rusia l-a păstrat. Iar propaganda încearcă să ne vândă furtul drept livrare nereușită.
Vadul lui Vodă nu este Pentagonul de pe Nistru
La rubrica „Kremlinul vede drone și unde sunt pescăruși”, ambasadorul rus ne spune că Republica Moldova produce drone la Vadul lui Vodă și le trimite armatei ucrainene să atace Rusia. Dovezi? „Conform informațiilor noastre.” Superb. Adică exact nivelul: „Am auzit de la cineva, care a auzit de la Sputnik”.
Realitatea e mai plictisitoare pentru propagandă. A fost testat un prototip de dronă de supraveghere, legat de o companie privată. Test de dronă nu înseamnă fabrică militară de stat. Supraveghere nu înseamnă atac. Vadul lui Vodă nu este Pentagonul de pe Nistru.
Apoi vine clasica poveste: neutralitatea Moldovei este „erodată”. Interesant, mai ales spus de Rusia, care are trupe staționate ilegal în Transnistria și ale cărei drone au tot încălcat spațiul aerian moldovenesc. Deci, neutralitatea este în pericol nu când intră drone rusești peste Moldova, ci când Moldova vrea să-și apere cerul. Logică de manual. Manualul de la Moscova.
Iar criza energetică? Nu vine din „deficitul Europei”, ci din atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene, care afectează și Moldova.
Concluzia: fake-ul zboară bine. Doar că, spre deosebire de drone, cade imediat la verificare.
Repere factuale: acuzația a fost difuzată de TASS ca afirmație a lui Oleg Ozerov, fără probe publice prezentate în material. Cazul invocat pornește de la testarea unor drone la Vadul lui Vodă, și nu de la dovezi că statul moldovean ar produce și livra drone armate Ucrainei.
Zborurile cu drone în Republica Moldova sunt reglementate și necesită permisiuni/avize. Curtea Constituțională a precizat că neutralitatea nu împiedică Republica Moldova să ia măsuri de apărare și să coopereze pentru consolidarea capacității sale de securitate.
Crizele recente de energie au fost legate de atacuri rusești asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv scoaterea din funcțiune a liniei Isaccea–Vulcănești, nu de un „deficit european” generic.
Autor: Mihai Isac
