„Deseori folosim cuvântul insomnie pe când deseori aș spune că mai des ne confruntăm cu o lipsă de somn decât o insomnie. Pentru că insomnie este atunci când vrem să dormim și nu putem să dormim. În cazul tinerelor este mai des problema privării de somn, aș spune, decât a insomniei. Pentru că ei sunt privați de somn, dorm mult prea puțin decât ar trebui pentru vârsta lor și din cauza de oboseală și de sănătate mentală, tot este afectată din cauza somnului, fragmentat, deficitar și așa mai departe”,  a declarat medicului neurolog Olga Gavriliuc.

Olga Gavriliuc avertizează că telefonul este nociv înainte de somn. „Asta este unul dintre momentele de bază din ce cauză nu dormim sau nu putem să dormim, pentru că este prea luminos”.

„Pentru ca creierul să se poată deconecta, trebuie să fie întuneric, cel puțin cu o oră înainte de somn. Pentru ca să se adune acea melatonină, hormonul care ne spune că este timpul să dormim, îi spune creierului. Pentru ca organismul nostru să adormă, noi avem nevoie ca pulsul să scade. Pulsul când este vorba despre orice tip de emoții, în afară de cel pozitiv, e clar, atunci el crește foarte mult și nu ne dă voie să adormim”, a explicat neurologul, subliniind că organismul este cumva într-o stare de alertă.

Specialista a atras atenția asupra cronotipului adolescenților, care se schimbă natural, făcându-i să adoarmă mai târziu. „Dacă pentru adulți sunt uneori suficiente 7-8 ore, adolescenții trebuie să doarmă minimum 9 ore pentru o dezvoltare armonioasă și o performanță școlară reușită”.

Potrivit medicului, cea mai mare problemă care ne provoacă insomnie este anxietatea.

„Anxietatea este starea aceea de neliniște, gânduri, idei care ne vin seara și noi nu putem să ne liniștem, să ne scădem pulsuri și să ne adormim. Și atunci, dacă tu iei un somnifer, tu pur și simplu, „stingi lumina cu ciocanul”. Adică tu te deconectezi, iar problema o rămas. Când vorbim că este o insomnie de termen scurt, până la șase săptămâni, putem să recurgem la așa ceva, dacă e mai mult se vorbește despre o anxietate care trebuie să o tratăm sau o terapie comportamentală pentru problema de anxietate”, afirmă Olga Gavriliuc.