Președintele Klaus Iohannis găzduiește sâmbătă, în prezența președintei Comisiei Europene, ceremonia de semnare a acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi.

“Doamnă președinte von der Leyen, permiteți-mi să vă urez bun venit în România și bun venit înapoi aici, la Cotroceni. Este o mare plăcere să vă primim astăzi aici. Cred că această semnare a memorandumului, a acordului, este extrem de importantă și arată încă o dată că dumneavoastră, Ursula, și echipa dumneavoastră sunteți foarte susținătoare atunci când vine vorba nu numai de energie verde, ci și de partea noastră din Europa”, a transmis Iohannis, în debutul unei întrevederi trilaterale cu von der Leyen și premierul Nicolae Ciucă.

“Și, pentru că vorbim de partea noastră de Europă și de sprijinul dumneavoastră, vreau să vă mulțumesc dumneavoastră și echipei dumneavoastră pentru tot sprijinul, și a fost foarte mult, în ceea ce privește chestiunea Schengen. Din păcate, nu am ajuns încă la linia de sosire, dar sunt destul de optimist că vom avansa cu o viteză decentă și ne bazăm cu toții pe dumneavoastră și pe Comisie în această privință”, a adăugat șeful statului.

La rândul său, Ursula von der Leyen a declara că executivul european este pe deplin alături de poporul român și de România pentru aderarea la spațiul Schengen și că va lucra neobosit pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit cât mai curând posibil.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.

În urma discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a declarat presei că România și cetățenii români își doresc o soluție pozitivă privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2023 și s-a arătat “destul de optimist” că cea mai bună variantă este ca procesul să se încheie cu un rezultat pozitiv anul viitor, anume aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație. Mai mult, șeful statului a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației. Tot atunci, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adăugat: “României vreau să-i transmit că vom lucra neobosit pentru aderarea sa la Schengen cât mai curând posibil, anul viitor“.

Întrevederea de la Palatul Cotroceni este prilejuită semnarea acordului prin care Azerbaidjan, România, Georgia și Ungaria vor realiza un cablu submarin pentru transportul energiei electrice din surse regenerabile între Azerbaidjan și România, via Georgia și Marea Neagră, și care apoi să fie transportată către Ungaria și restul Europei.