Republica Moldova trece printr-o profundă criză energetică. Fiecare cetățean poate face economie dacă ar folosi chibzuit resursele energetice. Oamenii de la sate sunt obişnuiţi să strângă cureaua pentru că economiseau şi înainte, pentru a reduce din povara facturilor. Republica Moldova este vulnerabilă şi dependentă energetic iar autorităţile recunosc că este nevoie de mai multă responsabilitate civică. Urmează un nou material din campania Economie la Energie, un apel la solidaritate, în aceste timpuri de restrişte.
MIHAELA URSU, reporter TVR MOLDOVA: „E criza energetica in Republica Moldova. Autoritățile au venit cu un sir de recomandări pentru cetateni, ca sa economisească gazul și în special electricitatea. Am venit sa vedem ce solutii au gasit oamenii de la sate, care, mereu au știut ca nu e bine sa faci risipă.” SERGHEI PLUGARU, localnic, satul Ruseştii Noi: „Noi avem tras gazul dar noi nu-l folosim, economisim gazul, facem focul cu lemne şi cărbuni. V-aţi pregătit deja cu lemne? da, iată-le. Cam cât plăteaţi pentru gaz? Am plătit 3500 de lei, dar la 17-18 grade, nu la 22.”
Familia Plugaru înţelege că e criză energetică şi nu prea are de ales. Fac economie şi pentru că vor să achite facturi mai mici. IOANA PLUGARU, localnic, satul Ruseştii Noi: „Avem casă cu două etaje, dar nu stăm în toată casa , doar la primul etaj. Seara stingem toate luminile şi rămânem doar cu televizorul, să fie mai ieftin, pâinea o coacem în cuptor. Toate becurile sunt econome, nici un bec simplu nu avem. Facem mâncarea toată iarna la plită, cum se răceşte facem focul aici. Folosim frigiderul, televizorul şi becurile econome, dar seara stingem tot şi rămâne doar frigiderul şi televizorul. Baia o folosim mai rar, că e mult gaz, lumină, ne spălăm în casă de la plită, da ce să facem. Dacă o să economisească toţi, o să fie mai bine şi în ţară.”
Soluții de economisire sunt pentru toată lumea, indiferent de nivelul de trai. Unii plătesc cu greu facturile iar asta i-a învățat să fie mai cumpătați. MARIA, locuitor, satul Ruseştii Noi: „M-am pregătit o cameră mai mică, mai compactă, am un pat, o masă, bucătărie. Mă rog, o să mă limitez la ceea ce este. Gazul cu preţul de 30 de lei nici de cum nu pot să îl conectez, am conectat doar la plita de gaz, unde fac mâncare. Da, cred că cu lemne o să mă încălzesc. Am folosit repede, sting lumina. Maşina de spălat nu o pun cu o haină, două, doar când se adună mai mult. Folosesc mai puţin lucrurile electrice. O să folosim plapuma, pijama mai caldă.”
Folosirea responsabilă a resurselor trebuie să fie o normalitate şi nu o condiţionalitate. Iar lecția ar trebui învățată din fragedă copilărie și în familie și la școală.
MARIA, locuitor, satul Ruseştii Noi: „Să se îndure domnul să ne dăruiască o iarnă mai caldă ştiind că suntem săraci, nu avem gaz, să folsoim mai puţin, noi mergem spre asta, am fost foarte risipitori, cu părere de rău nu avem limită. În Europa, cu toate că sunt bogaţi, fac economie, genetic ,atât la mâncare cât şi energie, la noi lumea nu înţelege şi ar trebui să facem toţi economie. Dacă gaz îl primim din alte ţări, nu îl avem noi, noi nu avem bogăţii subterane.”
Mulți oamenii de la sate au avut experiențe din care au învățat ce înseamnă să fii cumpătat. E un exemplu ce trebuie urmat și de autorități. IOANA PLUGARU, locuitor, satul Ruseştii Noi: „Se stingea lumina, stăteam cu candela, cu lumânări, cu lampă cum era o dată cu gaz, aprindeam lampa şi stăteam cu copiii în casă. Acum o să ne deprindem, dacă o să trebuiască o să ne deprindem şi cu lampă, şi cu lumânare.”
VALENTINA MEŞINĂ, primar, comuna Ruseştii Noi: „Dacă aţi intrat acum în primărie aţi văzut că toate becurile sunt stinse, din când în când le aprindem pentru că avem necesitate. Ultima ce putem face este să deconectăm iluminatul stradal... pentru securitatea cetăţenilor noştri. Să vedem dacă este cazul să punem un grafic strict la iluminatul stradal, care şi aşa nu acoperă tot satul, este vorba de 20 de procente. Ne străduim şi noi să ajutăm în aceste vremuri de restrişte, de criză pentru Republica Moldova ca să izbutim.”
Clădirea primăriei din Ruseştii Noi este încălzită cu cărbune, de la un cazan rămas din anii 60. Banii pentru combustibil sunt însă puțini sau chiar pe terminate și nu ajung decât pentru o lună de încălzire. În sat, oamenii vor face foc în sobă dar aprovizionarea cu lemne se face cu mare greutate. VALENTINA MEŞINĂ, primar, comuna Ruseştii Noi: „Din aproape 1000 de cereri am aprovizionat peste 100, în prga de iarnă din motiv că nu sunt în stoc lemne, noi am primit 3 săptrămâni lemne, cam câte 10-15 familii peste o zi şi a stârnit o mare neînţelegere între săteni.” PRIN TELEFON ION BUNDUCHI, director, Întreprinderea Silvică Hânceşti: „Peste 90 la sută dinTRE cererile depuse în satul Ruseştii Noi au venit de la persoane social-vulnerabile. Autorităţile au anunţat că cetăţenii pot primi 3 metri steri de lemn, până la sfârșitul anului, şi alţi 2 metri steri după Anul Nou.” ION MEŞINĂ, invalid de gradul II, veteran de război: „Pentru 3 steri de lemne am achitam 3 mii de lei, maşina am plătit că m-am dus. Greu le-am adus, plăteşte încă să le încarci, eu nu le pot încărca. Şase să fost îmi ajungea dar aşa 3 steri e puţin.”
Pentru că nu se ştie cât de grea va fi iarna, bărbatul a decis să se mute într-o odaie mică pentru a economisi şi lemnele şi energia.
ION MEŞINĂ, invalid de gradul II, veteran de război: „Nu mai stăm în casă, ne-am mutat în altă încăpere cu o cameră, unde să fie cald. Staţi cu lumina aprinsă peste tot? Doamen fereşte, nu, nu, ziua nu, nici noaptea, doar un bec şi televizorul.”
Autorităţile şi experţii o spun clar - consumul mare de energie electrică în orele de vârf creează presiuni enorme asupra prețului de achiziție. Așa că nu avem de ales. Trebuie să reducem consumul, în special la orele de vârf, dimineaţa şi seara. Altfel riscăm să plătim un preț majorat pentru plăcerea sau iresponsabilitatea de a consuma fără limite.
