“Sunt foarte bucuros că am discutat din nou cu ministrul de externe Annalena Baerbock în marja Consiliului Afaceri Externe. Am mulțumit pentru sprijinul ferm și deschis al Germaniei în ceea ce privește aderarea României la Schengen și am salutat implicarea activă a Germaniei în continuare în eforturile de obținere a unui consens deplin“, a scris Aurescu, pe Twitter.

Șeful diplomației române a mai punctat că a convenit cu Baerbock să înceapă pregătirile pentru cea de-a 4-a Conferință a Platformei de Sprijin pentru Moldova, creată anul trecut de Germania, Franța și România, reuniune care va avea loc la Chișinău.

Discuțiile dintre Aurescu și Baerbock au avut loc în contextul în care la 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București au promis sprijinul “de neclintit și necondiționat” al Berlinului și Parisului pentru aderarea României la Schengen. Într-un interviu comun acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pentru a celebra cele șase decenii de la semnarea Tratatului de la Élysée, șefii misiunilor diplomatice franceze și germane au asigurat că țările lor vor ajuta necondiționat România pentru a intra în spațiul de liberă circulație.

În egală măsură, șeful diplomației române a avut la Bruxelles o întrevedere similară și cu șeful diplomației italiene, Antonio Tajani, care a reconfirmat sprijinul Italiei pentru aderarea României la Schengen, cu șefa diplomației belgiene Hadja Lahbib, care a reiterat sprijinul puternic al Belgiei pentru aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv în discuții cu Austria și ceilalți parteneri europeni, și cu șeful diplomației croate, Gordan Grlić Radman, care a exprimat întreaga susținere pentru România.

Ministrul Bogdan Aurescu participă luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, pe a cărei agendă se află agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, sprijinul UE pentru Kiev și poporul ucrainean, noi sancțiuni împotriva Iranului sau lansarea unei misiuni UE în Armenia, care va avea mandatul de observare și raportare asupra situației de-a lungul frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan, cu scopul facilitării procesului de normalizare a relațiilor Armenia-Azerbaidjan, prin măsuri de consolidare a încrederii.

În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen, șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen. 

Discuții la cel mai înalt nivel au fost purtate și de președintele Klaus Iohannis cu omologii săi din Bulgaria și Austria.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat sâmbătă, în ajunul unei vizite în Bulgaria, că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen. 

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie.

La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.