Pentru prima dată, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită oficial în întreaga Ucraină. În regiunea Cernăuți, românii au marcat momentul timp de trei zile, prin spectacole, recitaluri și manifestări dedicate tradițiilor și memoriei înaintașilor. Pentru comunitatea din nordul Bucovinei, limba română rămâne legătura dintre generații și fundamentul identității sale.
De la Cernăuți până în ținutul Herța, cântecele, poezia și portul popular au adus împreună comunitățile românești din nordul Bucovinei. Prima celebrare oficială a Zilei Limbii Române în Ucraina a fost un moment festiv, dar și un omagiu adus celor care au păstrat limba și au transmis-o mai departe.
VICTORIA COSTINEAN, etnograf, satul Ropcea: Noi şi până la această dispoziţie am sărbătorit întotdeuna, chiar până în anii 90, am sărbătorit, am cântat ne adunam toţi românii din ţinut proslăvind această minunată limbă.
MARIA OPAIŢ, director dimnaziul Iordăneşti, Cernăuţi: Întotdeauna s-a vorbit în l. română, sat în care sunt rădăcini adânci şi strămoşi care ne-au lăsat această limbă moştenire. Suntem acei care din toate timpurile am vorbim româneşte şi continuăm să vorbim această limbă.
MARIA TOACĂ, ziaristă, Cernăuţi: E o sărbătoare deosebită, pentru prima dată se sărbătoreşte Ziua Limbii române , oficial în Ucraina şi o sărbătorim tocmai trei zile, ca în poveştile noastre româneşti.
CRISTIAN DACICA, consul, Consulatul General al României la Cernăuţi: Este un moment istoric dacă putem spune. Ne bucurăm că membrii comunităţii simt româneşte şi au ocazia să se exprime româneşte. Anii următori să avem ocazia să sărbătorim în pace, aici, în Ucraina aceiaşi sărbătoare.
La Cernăuți, participanții au depus flori la monumentul lui Mihai Eminescu, unul dintre reperele identității românești. Evenimentele au continuat în mai multe localități din regiune, cu spectacole, concerte, recitaluri de poezie și expoziții dedicate culturii române.
LUIZA ŞEREMET, satul Costiceni, Cernăuţi: L. română pentru mine este o limbă dulce, este un dar preţios pe care l-am moştenit de la părinţi. Este o comoară rară li a iubi limba înseamnă a o vorbi corect, a o preţui şi a o transmite mai departe.
DARIA CREŢU, elevă s.Krasna, Cernăuţi: Pentru mine L. Română însemană moştenirea pe care o duc mai departe cu mândrie şi înseamnă mamei, limba maternă şi limba în care pot vorbi, cânta.
MARINA VACARAŞU, starostele satului Buda Mare: Aduc felicitări la toţi românii care astăzi în suflet îşi port cu demnitate menirea de român. La mulţi ani naţia nostră frumoasă, cu tradiţii frumoase şi la toată lumea pace şi pacea să revin cât mai repede la noi în ţara noastră.
La manifestări au participat și ansambluri folclorice din România. Artiștii veniți din județul Suceava au fost impresionați de felul în care românii din nordul Bucovinei și-au păstrat tradițiile, portul popular și graiul.
GHEORGHIŢĂ CIOCÂRLAN, coordonator ansamblul Străjerii, judeţul Suceava, România: Între noi şi fraţii de aici practic nu este nici o diferenţă. Ei încă şi-au păstrat mai bine ca noi ceea ce le-au lăsat strămoşii, mă refer la căsuţa bătrânească ei le au, noi le-am cam dărâmat în România.
La Cimitirul Central din Cernăuți a fost inaugurată cripta restaurată a lui George Gallin, reprezentant al diplomației române. În timpul Primului Război Mondial, acesta a apărat interesele României și ale comunității românești din Cernăuți. Ceremoniile dedicate limbii au devenit astfel și un prilej de recuperare a memoriei. Pentru românii din nordul Bucovinei, păstrarea limbii înseamnă păstrarea istoriei, a tradițiilor și a legăturii dintre generații.
