Noul an de studii va prinde iarăşi şcolile din Republica Moldova cu sute de profesori lipsă. Ar fi nevoie de 1.600 de profesori pentru a acoperi numărul de posturi vacante. Cea mai mare lipsă se înregistrează la materiile reale. Profesorii pensionari sunt cei care mai salvează situaţia. Pentru a atrage mai mulţi tineri, Ministerul Educaţiei face şi în acest propuneri de stimulente.
La gimnaziul din Bălceana, raionul Hânceşti, din cei unsprezece profesori, opt sunt trecuţi de vârsta de pensionare. Școala ar avea nevoie de un profesor de matematică, întrucât dascălul care a predat până acum are 73 de ani.
SOFIA CREŢU, director, Gimnaziul Bălceana: Într-adevăr, colectivul e îmbătrânit, sunt profesorii mei care m-au învăţat şi pe mine. Eu-s cea mai tânără pensionară în şcoala asta. Avem trei tineri, 50, 40, 30 de ani, dar în rest, toţi suntem pensionari, dar carte se face. Vedeţi că noi deja de câţi ani suntem la pensie şi noi, într-adevăr, convingem profesorii să mai vină un an şi încă un an, că sunt buni profesorii.
Situaţia din Bălceană reflectă realitatea din scoli. Un sfert din numărul de dascăli din întreaga R Moldova sunt trecuţi de vârsta de pensionare. În total, în şcolile din raionul Hânceşti lipsesc aproape 70 de profesori.
LILIA ŢURCANU, jurnalist TVR MOLDOVA: Datele Ministerului Educaţiei relevă că cea mai mare lipsă de cadre didactice se înregistrează în grădiniţe. Aici, este nevoie de 255 de educatori pentru a acoperi toate locurile vacante. Urmează scolile, si anume materiile reale unde se înregistrează un deficit semnificativ de dascali. Bunăoară, în instituţiile de învăţământ din R. Moldova ar fi nevoie de 250 de profesori de matematică, de alţi 160 care să predea fizica şi peste 100 de limba şi literatura romana. Nu la fel de mulţi, dar se caută şi profesori de limba engleză, învăţători de clasele primare, istorie, chimie şi limbă franceză.
Printre regiunile cu cea mai mare lipsă de profesori, Chişinăul este în top, cu un necesar de peste 400 de cadre didactice. Urmeaza raionul Cimişlia, cu 90 de dascăli lipsă, urmat de UTA Găgăuzia, cu un necesar de peste 80 de profesori. Clasamentul este urmat de raioanele Anenii Noi, Ungheni, Hânceşti, Ialoveni şi Nisporeni.
VALENTIN CRUDU, şef-adjunct, Direcţia municipală de Educaţie: Noi, cei din municipiul Chişinău, practic, suntem în aceeaşi situaţie ca întreaga ţară, pe anumite materii, acolo unde avem mai puţini absolvenţi, cei de la profil real, matematica, de exemplu, unde avem un corp didactic mai cu experienţă, ca să nu zic îmbătrânit. Aici, necesităţile sunt de câteva zeci de profesori, deasemenea, există anumite solicitări pentru biochimie. Şi aici avem foarte mulţi profesori care muncesc şi sunt foarte mulţi pensionari.
În Chişinău, aproape 60% dintre profesori au mai mult de o normă didactică. Pentru a face profesia de dascăl mai atractivă şi a-i motiva pe tineri să aleagă cariera didactică, ministerul Educaţiei a majorat stimulente financiare.
DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei: Recent am majorat indemnizaţia de încadrare, a ajuns la 375 de mii de lei, pentru profesorii de fizică, chimie, biologie, informatică, matematică, lima română alolingvi. Se referă din acest an, după acel proces de repartizare pe care îl facem chiar în zilele astea. Vedem în ce măsură aceasta va îmbunătăţi statistica.
Indemnizația la început de carieră este diferențiată pe trepte: 160.000 de lei pentru absolvenții de colegiu și 200.000 de lei pentru absolvenții cu studii superioare. Plățile se majorează cu 75.000 de lei pentru cei care se angajează în mediul rural și cu încă 100.000 de lei pentru cei care predau o disciplină unde deficitul de profesori este mai mare.
