Extern

Profesor la Universitatea din Oxford, despre planul administrației Trump de a aduce Rusia la masa de negocieri. „Sancțiunile economice nu sunt suficiente"

Profesor la Universitatea din Oxford:

Strategia administrației Trump de a aduce Rusia la masa negocierilor trebuie să depășească nivelul sancțiunilor economice, susține Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală la Universitatea din Oxford. El a subliniat că sancțiunile reprezintă doar un prim pas, fiind necesare măsuri suplimentare, inclusiv sprijin militar pentru Ucraina și consolidarea apărării europene, pentru a contracara poziția de forță a Kremlinului.

„În momentul de față, pentru administrația Trump, miza este cum să reușească să aducă Rusia la masa negocierilor, dar de pe o poziție diluată. Kremlinul crede că se află într-o situație avantajoasă din punct de vedere militar și este interesată să aibă solicitări maxi, ori maximaliste. Aici cred că administrația Trump încearcă să-i convingă că nu sunt așa de puternici cât cred. Pe termen mediu, ar putea să sufere și mai mult prin aceste sancțiuni. Cred că e o abordare bună, dar nu cred că e suficientă", a declarat Corneliu Bjola, în cadrul emisiunii Impact Global de la TVR Moldova.

Profesorul susține că această poziție pe termen mediu este bună. Implementarea s-ar putea să aibă probleme. De aici și reacția Kremlinului, care au desconsiderat. Nu cred că ne afectează foarte mult. 

„Trump, mai are instrumente, poate să escaladeze. Să spună că pe lângă sancțiuni, noi putem face mai mult. Noi putem aproviziona Ucraina cu niște arme care pot fi plătite cu banii rusești, cu acele fonduri care au fost confiscate.  Și ăsta este un element care se poate adăuga la aceste sancțiuni. Dacă nici acest lucru nu dă rezultat, poate să meargă și mai departe. Putem, escaladarea militară să continue cu acele, de exemplu, s-a stopat folosirea anumitor rachete de rază lungă de acțiune americane pe teritoriul Rusiei. Și aceasta poate fi adusă în discuție”, a spus Corneliu Bjola. 

„Odată ce aceste negocieri încep, ca Rusia să solicite, de exemplu, ridicarea sancțiunilor care să reconducă la o dependență europeană de gazele rusești, nu dorește acest lucru. Nu dorește o extindere a sferei de influențe, mai ales când vorbim de Republica Moldova, nu? Sau chiar România, datorită crizei politice actuale.” 

D„eci este foarte important ca europenii, de asemenea, să fie activi și participanți la aceste discuții. Și singurul mod în care ei pot fi activi și participanți e să dea semnale clare că investesc foarte puternic în industria lor de apărare și în securitatea propriei. Ăsta este un argument care poate rezona mult mai bine cu administrația Trump.”

Pe 22 ianuarie, președintele american Donald Trump a cerut Moscovei să pună capăt conflictului din Ucraina, amenințând că va impune sancțiuni și taxe pentru toate exporturile rusești către SUA. 

Moscova a spus în repetate rânduri că este pregătită pentru negocieri și pentru o soluție diplomatică a conflictului. 

Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, Kremlinul condiționează că Ucraina trebuie să își retragă trupele de pe teritoriul regiunilor sale Donețk și Lugansk,  Herson și Zaporojie și să le recunoască în calitate de părți integrante ale Rusiei.

Citește și:

„Pe picior de egalitate”. Kremlinul a răspuns la ultimatumul lui Donald Trump

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter