Potrivit specialistului, alergia alimentară reprezintă o reacție imună rapidă, care poate apărea chiar și la o cantitate foarte mică de alergen. Aceasta implică producerea unor anticorpi specifici, imunoglobuline E, și poate provoca simptome precum erupții cutanate, urticarie, edem sau chiar șoc anafilactic, o situație care necesită intervenție medicală de urgență.

În schimb, intoleranța alimentară este o reacție de metabolizare, care afectează sistemul digestiv. De exemplu, în cazul intoleranței la lactoză, organismul nu produce suficientă lactază, enzima care descompune zahărul din lapte. Astfel, pot apărea balonări, gaze, disconfort abdominal sau diaree.

Specialistul subliniază că intoleranța nu pune viața în pericol, însă poate afecta calitatea vieții. „Este important să cunoaștem doza pe care o tolerăm și să observăm reacțiile organismului nostru”, explică medicul.

Cum recunoaștem intoleranța și ce soluții există?

În cazul intoleranței la lactoză, unele persoane pot tolera mici cantități de lapte sau doar produse fermentate, precum iaurtul ori brânzeturile.

Pe rafturile magazinelor există acum numeroase produse fără lactoză, ceea ce ușurează alegerea unei diete potrivite.

În privința glutenului, lucrurile pot fi mai complexe. Sub „intoleranța la gluten” se pot ascunde mai multe afecțiuni, inclusiv boala celiacă – o boală autoimună care impune eliminarea totală a glutenului din alimentație, pentru tot restul vieții.

Boala celiacă poate afecta intestinul și poate duce la malabsorbție, anemie, dureri musculare sau probleme de creștere la copii. Diagnosticul se stabilește prin teste de sânge și, uneori, biopsie.

„Astăzi este mult mai ușor să găsim alternative alimentare. Avem produse variate chiar pe rafturile magazinelor”, spune dr. Ștefăneț.

Medicul recomandă atenție la etichete, ascultarea propriului corp și consult periodic la specialist.