Vettingul a generat o problemă majoră legată de personal în sistemul judiciar, iar situația se resimțite acut la Curțile de Apel și la Curtea Supremă de Justiție. Deși dosarele de rezonanță sunt tratate cu prioritate, instanțele se confruntă cu restanțe din cauza deficitului de magistrați. Problemele au fost puse în discuție în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției". În prezent, un judecător din R. Moldova are pe rol o cifră medie de 1.300 de dosare, un volum de muncă colosal în condiţiile în care un magistrat de la CSM ar trebui să aibă pe masă lunar în jur de 30 de cauze.
Forumul "Reformarea Justiției și Combaterea Corupției" a adunat reprezentanți din sistemul judiciar, experți naționali și internaționali. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii Ion Guzun susține că, în prezent, multe dosare sunt puse pe pauză din cauza lipsei de magistraţi.
ION GUZUN, membru Consiliul Superior al Magistraturii: Persoanele care sunt în arest, persoanele care sunt minore și dosarele de corupție să fie examinate cu prioritate și precădere. Noi am văzut în ultimul timp că dosarele pe aceste categorii se examinează în termen. Evident că avem și restanțe cu alte dosare care încă sunt pendinte. Nu putem să vorbim de o accelerare a examinări dosarelor atât timp cât noi avem un număr insufiecient.
Pentru a atrage noi specialiști în sistemul justiţiei și pentru a echilibra volumul de muncă, au fost făcute o serie de schimbări legislative şi administrative.
VASILE GRĂDINARU, vicepreședinte comisia Juridică: Noi am votat mai multe modificări legislative pentru a face funcția mai atractivă pentru cei fie care sunt la Institutul Național al Justiției fie din cei care profesează ca să intre în sistem. Am încercat să facem reforma sistemului administrativ al instanțelor de judecată astfel încât să facem mai aproape judecătorii de cetățeni dar și să aegalăm într-o anumită măsură numărul de dosare care sunt spre examinare.
O altă soluție propusă pentru eficientizarea activității instanțelor este utilizarea tehnologiilor.
ILIE CHIRTOACĂ, președinte Centrul de Resurse Juridice din Moldova: La Consiliul Superior al Magistraturii există un grup de lucru care muncește în această direcție și anumite domenii precum sumarizarea sau procesarea foarte tehnică poate fi implementată cu inteligența artificială. Anumite operațiuni tehnice pot salva din timpul judecătorilor, din timpul asistențelor judiciare.
Președintele Republicii Moldova susţine că reforma justiției începe să producă primele rezultate.
MAIA SANDU, președinta Republicii Moldova: Evaluarea externă durează deja de câțiva ani, mult mai mult decât ne-am fi dorit și încă nu suntem la final. Am avansat mai mult în evaluarea judecătorilor și suntem într-o întârziere mai mare cu evaluarea procurorilor. Am văzut că vettingul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există. CSM ȘI CSP sunt înnoite după ce membrii acestora au trecut testul de integritate, la fel și colegiile. Reforma Curții Supreme de Justiție este în derulare.
Ambasaroarea Uniunii Europene, Iwona Piorko, declară că reforma justiției trebuie dusă până la capăt, într-un termen rezonabil.
IWONA PIORKO, ambasadoarea Uniunii Europene în Moldova: Progresul Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană depinde de rezultatele livrate în reforma justiției și în combaterea corupției. Aceste reforme nu sunt implementate doar din simplul motiv că Moldova dorește să adere la Uniunea Europeană. Un lucru mai important este că cetățenii Moldovei deja de mult timp își doresc să aibă un sistem al justiției în care să poată avea încredere și care să nu fie afectat de corupție.
În prezent, în sistemul judiciar sunt 167 de funcții vacante.
