TV Network
Canalele TVR
Actualitate

Cât de mare este riscul unui nou cutremur? Explicațiile seismologului Mircea Radulian

post-img
Seismologul Mircea Radulian explică dacă urmează replici și cât de mare este riscul unui nou seism

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri, este cel mai puternic seism înregistrat în România în acest an și se numără printre cele mai importante din ultimii 20 de ani. Cercetătorul științific Mircea Radulian, de la Institutul Național de Fizică a Pământului (INFP), a explicat, într-un interviu acordat TVR, cât de neobișnuit este evenimentul seismic și dacă există riscul producerii unor noi cutremure.

Potrivit specialistului, seismul se încadrează în categoria cutremurelor moderate specifice zonei Vrancea și se produce, în medie, la intervale de aproximativ doi ani. Acesta poate fi resimțit pe o suprafață geografică extinsă, însă nu are caracteristicile unui cutremur care să provoace pagube importante.

„Este un cutremur care apare ceva mai rar, dar totuși se repetă la aproximativ doi ani interval. Este un cutremur care se poate simți destul de bine pe o arie destul de mare, ceea ce se știe pentru zona Vrancea, dar nu este un cutremur care să producă pagube”, a explicat Mircea Radulian.

Există riscul unor noi cutremure în următoarele ore?

Întrebat dacă populația ar trebui să se aștepte la replici, cercetătorul a explicat că, în cazul cutremurelor vrâncene moderate, acestea sunt de obicei foarte puține sau pot lipsi complet.

Totuși, există posibilitatea producerii unui fenomen cunoscut sub denumirea de „dublet seismic”, în care două cutremure cu magnitudini apropiate au loc la interval de câteva ore.

„Este posibil să apară și o astfel de dubletă, un cutremur care nu este o replică tipică, ci este un cutremur destul de mare. Există acest risc, dar totuși este destul de mic. Aceste cazuri sunt destul de rare”, a declarat specialistul INFP.

Acesta a precizat că replicile propriu-zise au, în general, magnitudini mai mici decât seismul principal, în timp ce un dublet poate presupune producerea unui al doilea cutremur de intensitate apropiată.

De ce au apărut mai multe valori ale magnitudinii?

Mircea Radulian a explicat și de ce au fost comunicate valori diferite ale magnitudinii imediat după producerea cutremurului.

Potrivit cercetătorului, primele estimări sunt realizate automat, imediat ce stațiile seismice înregistrează mișcarea tectonică. Sistemul calculează magnitudinea în funcție de amplitudinea semnalelor măsurate de stațiile de monitorizare.

Aceste prime rezultate sunt aproximative, dar, în general, suficient de precise. Diferențele față de valoarea finală nu depășesc, de regulă, 0,1-0,2 unități de magnitudine.

În schimb, estimările realizate prin alte sisteme, inclusiv cele bazate pe înregistrări provenite de la telefoanele mobile, pot avea erori mai mari.

Cel mai puternic cutremur din România în acest an

Seismul de 5,7 se numără printre cele mai importante produse în zona Vrancea în ultimele două decenii, a mai precizat cercetătorul.

Ultimul cutremur vrâncean cu magnitudinea mai mare de 6 s-a produs în urmă cu aproximativ 20 de ani, iar de atunci nu au mai fost înregistrate seisme la fel de puternice în această zonă.

Din 1990 și până în prezent, România a înregistrat peste 20 de cutremure cu magnitudini mai mari de 5, însă acestea nu sunt foarte numeroase, a explicat Mircea Radulian.

Cutremurele din Vrancea nu au o periodicitate fixă

Specialistul a atras atenția că activitatea seismică din zona Vrancea nu trebuie interpretată ca un fenomen care se repetă cu exactitate la anumite intervale de timp.

Deși poate fi observată o anumită ciclicitate, cutremurele nu respectă un calendar fix. Zona seismică Vrancea este un sistem tectonic complex, în care tensiunile se acumulează permanent, iar structurile geologice au caracteristici și niveluri diferite de rezistență.

Potrivit cercetătorului, zonele cu rezistență mai redusă tind să genereze cutremure mai frecvente.

Explicațiile specialistului vin în contextul în care seismul produs în Vrancea a fost cel mai puternic înregistrat în România de la începutul anului, readucând în atenție activitatea seismică din una dintre cele mai importante zone tectonice ale Europei.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter