TV Network
Canalele TVR
Noutățile partenerilor

Fredrik Wesslau: „Avem foarte multe de învățat de la Republica Moldova”

Experiența Republicii Moldova în combaterea cumpărării voturilor și a dezinformării poate ajuta alte state europene să își protejeze alegerile, consideră Fredrik Wesslau, cercetător senior în programul de securitate europeană al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR).

Într-un interviu acordat Elenei Marzac pentru Security Corner 2026, serie realizată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), Wesslau explică și ce poate învăța Europa din apărarea Ucrainei și cum ar putea partenerii europeni să ajute Republica Moldova să își protejeze spațiul aerian.

„Avem foarte multe de învățat de la Republica Moldova”, a menționatcercetătorul, referindu-se la răspunsul Chișinăului la tentativele de ingerință în două scrutine și la un referendum.

 

Răspunsul Republicii Moldova

În evaluarea lui Wesslau, autoritățile moldovenești au reușit să întrerupă fluxuri de bani folosite pentru cumpărarea voturilor și să contracareze propaganda și dezinformarea. El consideră că tentativele de a schimba rezultatele scrutinelor și-au ratat obiectivul. Invocă și alegerile din România pentru a arăta că ingerințele electorale sunt deja o problemă și pentru statele membre ale UE.

Cercetătorul estimează că Rusia ar fi cheltuit aproximativ 400 de milioane de euro în încercările de a cumpăra voturi și de a influența rezultatele, sumă pe care o echivalează cu circa 2% din PIB-ul Republicii Moldova. 


 

Campania hibridă a la russe 

Wesslau leagă presiunile asupra Chișinăului de invazia Rusiei la scară largă în Ucraina. În opinia sa, Kremlinul urmărea în 2022 să cucerească Odesa și să înainteze către Republica Moldova, iar rezistența ucraineană a împiedicat acest avans. El evocă și o presupusă încercare de a trimite membri ai grupării Wagner în Republica Moldova pentru a provoca o lovitură de stat.

Cercetătorul descrie campania hibridă a Moscovei ca pe o combinație de propagandă, dezinformare și finanțare ilicită, inclusiv prin criptomonede. El spune că statele europene au sprijinit deja Republica Moldova și pot contribui în continuare la finanțarea instituțiilor care depistează și contracarează aceste acțiuni. Pentru a răspunde, instituțiile au nevoie de resurse și de capacitatea de a se adapta când metodele de ingerință se schimbă.

Wesslau menționează că pătrunderea dronelor și a rachetelor în spațiul aerian moldovenesc este o formă de intimidare directă. În opinia sa, Moscova încearcă să alarmeze populația și să facă perspectiva extinderii războiului să pară mai apropiată.

 

Sprijin pentru Republica Moldova 

Cercetătorul propune ca partenerii europeni să ajute Chișinăul să construiască o apărare aeriană integrată, pe mai multe niveluri. El evocă posibilitatea ca unele state să desfășoare sisteme proprii în Republica Moldova. În interviu au fost discutate și transferul de expertiză, sprijinul tehnic și posibila conectare a radarelor moldovenești la rețeaua mai largă a NATO pentru o imagine mai clară a situației aeriene.

Wesslau a invocat exemplul suedez din Polonia. Guvernul Suediei anunțase că va desfășura un sistem Patriot începând din decembrie 2026 pentru a proteja centrul logistic al NATO de la Rzeszów, folosit pentru transportul ajutorului către Ucraina.

 

Lecțiile Ucrainei  

„Viteza în detrimentul perfecțiunii” este una dintre lecțiile pe care Wesslau le desprinde din apărarea Ucrainei. El descrie un conflict în care apar tehnologii și contramăsuri noi de la o zi la alta. Dă exemplul dronelor rusești cu propulsie cu reacție, la care Ucraina încearcă să răspundă prin soluții dezvoltate în câteva săptămâni.

La fel de important este volumul producției. Wesslau estimează că Ucraina ar putea fabrica aproximativ 10 milioane de drone în 2026. Pentru a ilustra ritmul consumului, dă exemplul unui stoc de o mie de drone care s-ar putea epuiza într-o singură după-amiază de-a lungul frontului ucrainean. Europa are nevoie, în opinia sa, de linii de producție care pot fi extinse rapid, astfel încât stocurile să poată fi refăcute pe măsura consumului.

O altă lecție este delegarea unor responsabilități către unitățile din teren. Wesslau amintește că brigăzile ucrainene au avut propriile inițiative de strângere de fonduri și de procurare a armamentului. În lectura sa, această descentralizare a ajutat unitățile să se adapteze la condițiile de pe front. În același timp, vehiculele blindate și artileria și-au păstrat un rol important alături de noile tehnologii.

 

Cost politic 

O apărare aeriană integrată, spune Wesslau, trebuie să combine mijloace mai accesibile împotriva dronelor cu sisteme avansate capabile să intercepteze rachete balistice. El amintește o incursiune a dronelor rusești în Polonia, când unele dintre ele au fost doborâte cu rachete aer-aer mult mai scumpe decât aparatele interceptate. Diferența de cost devine importantă atunci când incursiunile se repetă, iar țările trebuie să își poată susține răspunsul în timp.

Wesslau mai consideră că încrederea cetățenilor în stat, în instituții și în societate contribuie la capacitatea unei țări de a răspunde atât amenințărilor hibride, cât și unui conflict armat. El dă exemplul Suediei, unde, în opinia sa, această încredere limitează efectele propagandei ruse. O asemenea reziliență se dezvoltă în timp, prin inițiative ale guvernului și ale comunităților locale.

Cercetătorul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) a mai menționat că le va vorbi colegilor săi despre modul în care Republica Moldova a răspuns efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei și campaniei hibride îndreptate împotriva ei. El a remarcat că, în timp ce a gestionat aceste presiuni imense, Chișinăul și-a continuat reformele necesare aderării la Uniunea Europeană.

 

DISCLAIMER: Acest video face parte din „Security Corner 2026”, o serie de interviuri video realizată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), cu sprijinul The German Marshall Fund of the United States(GMF) și al Biroului Fundației Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova (KAS), în contextul Moldova Security Forum 2026.

***

Acest articol este un produs comercial.

author-img_1

Redacția TVR Moldova

Reporter