În spatele celor cinci partide care au fost reprezentanţi în Parlament, sunt multe altele care nu au primit destule voturi și acum visează la relansări spectaculoase. Unii lideri ajung după gratii, iar alţii promit momente de glorie. Toți împart însă un gând comun: există viață și după alegeri cu un scor de sub 1%.
Cei din Alianța Moldovenii sunt pe scena politică cu încredere nelimitată. Integrarea europeană este pentru ei un subiect depășit. Acum e la modă conservatorismul. Formațiunea promite să rămână pe scena politică cel puțin un secol. Alegerile i-au trezit la realitate și au primit 0,2% din voturi.
DENIS ROŞCA, preşedinte, Alianţa Moldovenii: Ne uităm că, în R. Moldova, noi am ajuns la al patrulea val. Din 1991 până în 1998, toţi vorbeau despre independenţă. Din 1998 până în 2005, toţi vorbeau despre democraţie şi importanţa ei. Din 2005 până în 2019, toţi vorbeau de integrarea în Uniunea Europeană. Dar, din 2019, indicatorul de oameni care cred că R. Moldova trebuie să se descurce singură a ajuns la 52% deja, nu mai aşteaptă salvatorul de peste hotare. Noi punem bazele pentru un partid care să supravieţuiască 100 de ani. Şi chiar nu contează cine o să fie liderul partidului.
Veteranul Mihai Ghimpu anunță o revenire în forţă a Partidului Liberal. După o perioadă de liniște și un rezultat modest la alegerile din 28 septembrie, puțin peste 1500 de voturi, liberalii pregătesc o relansare spectaculoasă. Cu o echipă nouă, tânără și plină de energie, dar și cu un președinte proaspăt.
MIHAI GHIMPU, preşedinte, Partidul Liberal: Vrem să atragem lume nouă, oameni noi. Să reînnoim biroul politic, consiliul, aşa încât să avem un nou preşedinte. Sper că după aceste alegeri să avem un flux de membri noi. - Cum îl vedeţi pe urmaşul dumneavoastră? În primul rând, trebuie să fie unionist, trebuie să fie cinstit, trebuie să fie corect cu colegii şi cu cetăţenii. Să nu caute câştig ieftin.
La polul opus, un partid pro-european tânăr și fără excese. Arina Spataru promite că formațiunea ei, ALDE, nu va fi niciodată populistă și că va încerca să ajungă în Parlament prin mijloace democratice. La parlamentarele din septembrie, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa a obţinut puţin peste 3500 de voturi.
ARINA SPĂTARU, preşedinte, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa: Noi înţelegem foarte bine că partidele politice ar trebui să se folosească de toate instrumentele moderne, actuale, ca să devină mai vocale. Şi noi asta o facem. Dar noi nu vrem să devenim populişti şi noi condamnăm activitatea isterică a unor deputaţi, care stau în continuare pe TikTok. Eu cred că vom deveni mai activi. Eu cred că vom deveni mai incisivi uneori.
După ce a dispărut de pe buletinul de vot, fiind exclus din cursa electorală, Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, a dispărut şi din spaţiul public. Pe 2 octombrie, Curtea de Apel a limitat activitatea formaţiunii politice.
Tot în acea zi, Victoria Furtună publica ultimul mesaj video în care acuza justiția de partizanat politic: „Aceasta nu mai este politică. Este o crimă împotriva democraţiei”.
Și „Inima Moldovei”, Partid condus de Irina Vlah, a fost exclus din cursă. Fostul başcan publică frecvent mesaje în care acuză guvernarea de conspiraţii politice: „Încă din primăvară, guvernarea şi-a propus, cu orice preţ, să nu admită Inima Moldovei la alegeri. Haideţi să calculăm câţi deputaţi, de fapt, controlează PAS”.
Partidul Uniunea Creștin-Socială din Moldova și-a pierdut vocea, la propriu. Liderul Gabriel Călin se află în detenție, suspectat că a folosit criptomonede și ruble rusești pentru a finanța activități politice: „Este adevărat că aţi fi lucrat pentru reţeaua lui Şor şi aţi fi convertit ruble ruseşti? E adevărat că trăim în republica lui Soros”.
La alegerile parlamentare din 28 septembrie, s-au înscris 22 de concurenți şi doar cinci au trecut pragul electoral: PAS, Blocul Patriotic, Blocul Alternativa, Partidul Nostru și Democrația Acasă.
