Șefa statului a evidențiat că actul din 1918 a oferit forța necesară păstrării limbii, tradițiilor și valorilor românești, iar apropierea de România rămâne esențială pentru viitorul Republicii Moldova.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: Pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere. Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre

În paralel, la Chișinău, deputați de pe ambele maluri ale Prutului, precum și reprezentanți ai mediului academic, au vorbit despre necesitatea transformării ideii de Unire dintr-un ideal simbolic într-un proiect concret.

LILIAN CARP, deputat, PAS: Pentru a avea siguranţa ca, cu adevărat, putem spera ca reîntregirea să aibă loc într-un viitor apropiat, trebuie să ne întrebăm ce am făcut timp de un an sau pe cine am convins timp de un an. Dintre cei care sunt deja convinşi că suntem pe calea corectă de reîntregire a neamului, că suntem români. Pe cine am convins din cei care nu cred la fel?

DANIEL GHEORGHE, deputat în Parlamentul României, PNL: Unirea. Pentru că acesta trebuie să fie idealul fundamental, al României, în această clipă. Unirea. Reîntregirea. Basarabia, R. Moldova, ruptă nedrept din trupul ţării.

ANATOL ŢĂRANU, istoric şi politolog: Deconstrucţia identitară la care a fost supusă Basarabia, pe parcursul tuturor deceniilor sovietice, a fost îndreptată spre formarea unui moldovean care nu este român, dar şi mai bine să fie anti-român. Dar, noi suntem moldoveni. Moldoveni, după principiu. Nu toţi românii sunt moldoveni, dar toţi moldovenii sunt români. Aceasta este, de fapt, formula.

Tinerii prezenţi la eveniment au vorbit despre rolul noii generații în păstrarea identității naționale și promovarea ideii de Unire.

OLEG ONEA, preşedinte, Liga Studenţilor din Basarabia, filiala România: Limba, cultura şi memoria colectivă conturează o apartenenţă, care nu lasă loc de interpretări. De aceea, rolul nostru, ca tineret, este să înţelegem aceste lucruri în mod lucid şi le transmitem generaţiilor care ne vor urma.

IULIAN GRAMAŢCHI, doctor în economie: Să vorbim cu oamenii, să convingem autorităţile şi instituţiile, astfel încât Unirea să devină o realitate. Să nu devină doar o amintire a trecutului, ci o realitate a viitorului. Aşa, împreună, Unirea să facă puterea. Vă mulţumesc.

Unirea Basarabiei cu România rămâne unul dintre cele mai importante momente din istoria națională, marcând revenirea acestui teritoriu în spațiul cultural și politic românesc. La peste un secol distanță, evenimentul continuă să fie un reper identitar și un punct de referință pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.