LILIA ŢURCANU, jurnalist TVR MOLDOVA: Clădirea face parte din complexul Muzeului Național de Etnografie și are o istorie de peste un secol și jumătate. Prima construcție din acest ansamblu a fost ridicată în perioada 1854–1856 și a găzduit inițial Orfelinatul pentru copii din Chișinău. În 1883, imobilul a fost transmis Zemstvei Guberniale a Basarabiei, iar aici a fost organizată prima expoziţie agricolă din regiune.

O bijuterie arhitecturală pe vremuri, clădirea este acum în paragină.

Autorităţile promit că, în urma lucrărilor de reabilitare, monumentul istoric va fi transformat într-un centru cultural modern. Directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală susţine că, la final, clădirea va avea cinci săli pentru expoziții temporare, două săli pentru evenimente social-culturale, ateliere specializate de restaurare - textile, ceramică, metal şi hârtie, spații moderne pentru artiști și vizitatori.

PETRU VICOL, director, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală: Fiind un muzeu cu statut naţional, nu avem condiţii bune pentru angajaţii muzeului, nu avem ateliere de restaurare a patrimoniului naţional, nu avem birouri chiar pentru angajaţi şi datorită acestui proiect sperăm să întrunim aceste condiţii şi această clădire să devină un centru social-cultural.

Lucrările de restaurare vor fi făcute de o companie din România şi întreg procesul va ţine cont de specificul arhitectural.

PETRU VICOL, director, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală: Din păcate, în Republica Moldova sunt puţini specialişti în restaurare şi ne bazăm mult pe experienţa colegilor din România. Chiar şi această pardoseală va fi restaurată, iar elementele lipsă vor fi înlocuite, sunt 14 sobe vechi, din sec. 19, urmează a fi restaurate, alementele de decor, deasemenea, acoperişul-restaurat. Deci va fi o clădire aşa cum a fost.

Momentan, în clădire îşi desfăşoară activitatea câteva organizaţii culturale. Reprezentanţii lor susţin iniţiativa, dar se arată deranjaţi de faptul că, în câteva săptămâni, vor trebui să-şi caute altă "casă".

RUSANDA CURCĂ, director, Coaliţia sectorului cultural independent: Spaţii pentru cultura alternativă sau independentă sunt foarte puţine, mai ales spaţii care găzduiesc atât de multe iniţiative şi spaţii care oferă artiştilor individuali, altor organizaţii, aceste locuri unde ei să-şi poată desfăşura gratuit, în logica necomercială, activităţile lor. Aceasta este marea pierdere.

Administraţia muzeului precizează că organizaţiile care funcţionează acolo au contracte până pe 30 aprilie şi au fost informate din timp că trebuie să elibereze spaţiile. Proiectul are o valoare de peste 81 de milioane de lei, contribuția Ministerului Culturii fiind de 12 milioane de lei, restul sumei fiind asigurate prin Fondul Național de Dezvoltare Regională. Proiectul, planificat cu o durată de 36 de luni, își propune să transforme acest spațiu într-un punct de reper pentru turiști și pentru comunitatea locală.