Zeci de credinciosi au participat la slujba religioasă, iar bisericile din Chişinău au fost neîncăpătoare.

Ei au primit flori in dar şi o crenguţă de salcie sfinţită, simbol al intrării Mântuitorului în Ierusalim. Duminica Floriilor este o sărbătoare creştină celebrată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paştilor. Sărbătoarea face trecerea către Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, cea mai importantă din postulul Paştelui.

IOAN COSOI, preot: „În momentul în care Iisus S-a apropiat de Ierusalim, în primul rând a poposit în satul Betania, acolo unde l-a înviat pe Lazăr, prietenul său. Această minune, care a fost cunoscută şi în Ierusalim, i-a făcut pe mulţi să-l întâmpine, să iasă în întâmpinarea lui Iisus şi au ieşit proclamându-l rege: "Osana! Binecuvântat este Cel ce vine într-un numele Domnului!". De aceea l-au proclamat ca un rege, dar nu un rege pe pământ pentru că în Ierusalim era regele Irod Agrippa, dar era rege al cerului, Împăratul Cerurilor”.

Potrivit Bisericii, intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viața sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat. Duminica Floriilor este precedată de sâmbăta lui Lazăr, zi în care biserica pomenește minunea învierii din morți a lui Lazăr, iar primirea triumfală ce i s-a făcut lui Iisus în Ierusalim a fost determinată de această minune premergătoare.

Duminica Floriilor este o sărbătoare creștină fără dată exactă, marcată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. În această zi se sfințesc prin rugăciune și stropire cu agheasmă ramuri înmugurite de salcie, ca simbol al biruinței vieții asupra morții. Crenguțele de salcie amintesc de ramurile de finic și de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul.

În popor există mai multe obiceiuri legate de Florii. După slujba de la biserică, credincioșii pun ramuri de salcie la icoane, geamuri, uși, porți, în grajduri, la morminte, pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viței-de-vie, pe stupi etc. Se consideră că ramurile de salcie sfințite vor aduce sănătate și belșug în gospodărie.

Cu salcie, înmuiată în agheasmă, sunt stropite atât casele oamenilor, cât și încăperile, unde stau animalele, pentru „a fi ferite de lucrarea duhului necurat”. Apicultorii își binecuvântează stupii cu ramuri de salcie. Salcia sfințită ar avea și rolul de a împrăștia norii de grindină. Potrivit credinței populare, cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, creștinii care țin post, au în Duminica Floriilor dezlegare la pește și vin. Se spune că preparatele au putere de vindecare asupra celor care le prepară și apoi le mănâncă.

De Florii sunt omagiați toți cei care au nume de floare, ierburi, sau strâns legate de acestea: Azalia, Camelia, Viorica, Viorel, Violeta, Florin, Florentina, Lilia, Gheorghina, Crina, Călin, Narcisa, Lăcrămioara, Laura, Laurențiu, Margareta, Roza, Codruț ș.a.

În seara de Florii încep slujbele deniilor, care vor continua în Săptămâna Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineața, care se țin seara. Preoții spun că deniile îi ajută pe oameni să treacă de la întunericul păcatului la lumina credinței.

Creștinii ortodocși vor sărbători Paștele peste o săptămână, pe 20 aprilie.