„Din probatoriul administrat a reieșit că, inculpatul, în perioada în care a ocupat poziția de șef al Direcției Generale Contraspionaj a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, și, ulterior, în calitate de director – adjunct al instituției, a intrat în posesia mai multor informații clasificate conexe spațiului Federației Ruse, iar ulterior momentului în care a părăsit instituția, a deținut fără drept documente și informații secrete de stat de natură să afecteze securitatea națională a României”, susțin anchetatorii români.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2024, prin acte materiale repetate, dar în baza unei rezoluții infracționale unice, Alexandru Bălan a intrat în contact cu ofițeri de informații din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus, atât prin realizarea, a două întâlniri, în Budapesta – Ungaria, în regim clandestin, cu adoptarea unor multiple măsuri de protecție contrainformativă, cât și prin poșta electronică, urmărind, prin cele două modalități de comunicare, transmiterea unor date/informații cu caracter secret de stat, precum și transmiterea unor rapoarte informative care conțineau informații având caracter secret de stat, realizarea de instructaje și efectuarea de plăți în contrapartidă cu serviciile prestate.

Alexandru Bălan a deținut, la momentul efectuării percheziției domiciliare, din luna septembrie 2025, două documente conținând informații secrete de stat, a căror transmitere, divulgare sau deținere neautorizată pun în pericol securitatea națională a României. Prin rechizitoriu s-a cerut instanței menținerea măsurii arestului preventiv față de inculpat.

Pe 8 septembrie 2025, Alexandru Bălan a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. Serviciul Român de Informații a precizat atunci, într-un comunicat de presă, că a „documentat” un „caz de trădare”, în cooperare cu parteneri externi.