La 7 noiembrie 2018, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost înregistrat demersul Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind transferul lui Nicolae Șepeli din Rusia pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din Republica Moldova.

Prin încheierea din 11 februarie 2019, instanța a admis solicitarea și a acceptat transferul acestuia. Șepeli fusese condamnat prin sentința unei instanțe din Federația Rusă, la 9 noiembrie 2017, la 11 ani de închisoare în închisoare cu regim riguros pentru tentativă de comercializare sau distribuire ilegală de droguri în proporții deosebit de mari.

Începând cu 2020 și până la momentul grațierii, avocatul Denis Grecu a solicitat în instanță reducerea pedepsei în numele clientului său, însă demersurile au fost respinse.

Potrivit serviciului de presă al Președinției, în 2021 au fost depuse cereri de grațiere atât de către persoana condamnată, cât și de către Procuratura Generală. La recomandarea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate de pe lângă Președintele Republicii Moldova, Șepeli a fost grațiat în 2022.

Citește și: Patru killeri, contractați să ucidă în Ucraina. Suspectul principal a fost grațiat în 2022

Conform decretului prezidențial emis în 2022, Nicolae Șepeli Andrei, născut în 1995, condamnat de Judecătoria orașului Starîi Oskol, regiunea Belgorod (Federația Rusă), a fost eliberat de executarea părții neexecutate a pedepsei, fiind stabilită o perioadă de probațiune.

Cum se acordă grațierea în Republica Moldova?

Graţierea se acordă în temeiul cererilor depuse de condamnaţi, de rudele apropiate ale acestora, de deputaţi în Parlament, de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţii obşteşti, de avocaţii care au participat la examinarea cauzelor în care s-au pronunţat sentinţe de condamnare la detenţie pe viaţă şi a cauzelor privind minorii, precum şi de administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în care au lucrat anterior persoanele condamnate.

La examinarea cererilor de graţiere, se iau în considerare caracterul şi gradul de pericol social al infracţiunii comise, personalitatea condamnatului, comportamentul, starea civilă, atitudinea lui faţă de cele săvîrşite, partea executată a pedepsei, informaţiile privind repararea prejudiciilor materiale, părerile administraţiei instituţiei penitenciare, precum şi alte circumstanţe ce merită să fie luate în considerare.

Fostul președinte al Comisiei menționate, Ion Guzun a explicat anterior, într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, că grațierea este un act discreționar și exclusiv al șefului statului: „Constituția și Codul Penal al R. Moldova spun foarte clar că grațierea este un act discreționar și exclusiv al șefului statului. Indiferent de argumentele și hotărârea Comisiei, ultimul cuvânt îi aparține șefului statului. Deci, grațiază președintele și nu Comisia. Grațierea sau respingerea cererii de grațiere este un act de clemență individuală a președintei”.

Nicolae Șepeli este învinuit că a recrutat zece persoane pentru asasinarea a peste cinci persoane din Ucraina, printre care șefi de întreprinderi, ofițeri ucraineni și un jurnalist, Dmitri Gordon.

Joi, pe teritoriul Moldovei, au fost reținute patru persoane, iar pe teritoriul Ucrainei – șapte persoane.