S-ar putea să mai dureze încă două săptămâni până când Uniunea Europeană va reuși să ajungă la un acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ce implică un embargo asupra petrolului rusesc, a estimat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, relatează CaleaEuropeană.ro.
Vorbind după o reuniune a miniștrilor de externe din UE, Borrell a declarat că Ungaria are nevoie de timp pentru a-și adapta sistemele energetice și de bani pentru a plăti pentru noi infrastructuri și alternative mai scumpe la petrolul rusesc.
Întrebat de Politico Europe dacă ar putea dura câteva zile sau săptămâni pentru ca UE să fie de acord cu sancționarea petrolului rusesc, Borrell și-a exprimat speranța că ”nu va dura mai mult, dar nu pot să vă spun dacă va dura o săptămână sau două”.
Borrell a declarat că a existat dorință din partea miniștrilor de discuta despre pachetul de sancțiuni în cadrul reuniunii care a avut loc luni, dar problemele au fost prea tehnice pentru a fi rezolvate la nivel politic, astfel că pachetul va fi reîntors la diplomați pentru o discuție mai detaliată.
Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.
Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.
Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.
Premierul ungar Viktor Orban a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.
Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei.
Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.
În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc.
În orice caz, ”consecințele negative ale războiului sunt în mod evident majore în UE, având în vedere că ne învecinăm cu teatrul de operațiuni și avem legături economice strânse atât cu Ucraina, cât și cu Rusia”.
Într-un material de opinie, Josep Borrell atrage atenția că ”se observă o creștere mai pronunțată a inflației în țările emergente și aflate în curs de dezvoltare. Inflația îi afectează pe cei mai săraci și contribuie la creșterea inegalităților în lume”.
”Trebuie să facem și mai mult. În primul rând, prin creșterea presiunii pentru a-l determina pe Vladimir Putin să oprească acest război și să retragă trupele rusești de pe teritoriul ucrainean și prin a permite Ucrainei să continue să producă și să exporte produse agricole. În al doilea rând, trebuie să conducem cu ambiție în cadrul instituțiilor internaționale, al Națiunilor Unite, al Băncii Mondiale, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Programului Alimentar Mondial, al G7 și G20. Va fi necesar să extindem eforturile deja întreprinse pentru reducerea datoriei țărilor sărace supraîndatorate, în special prin determinarea Chinei să își asume toate responsabilitățile în acest domeniu. Și, încă o dată, avem nevoie de un răspuns de politică macroeconomică strâns coordonat din partea celor mai mari economii ale lumii pentru a limita riscurile de recesiune și de criză financiară globală. De asemenea, ar trebui să evităm soluțiile false, menținând comerțul deschis, deoarece barierele comerciale nu ar face decât să înrăutățească accesibilitatea și să aibă un impact asimetric asupra celor săraci. Ar trebui să ajutăm la stimularea producției locale în țările emergente și în curs de dezvoltare. În timpul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul G7, am discutat pe larg această problemă și am salutat inițiativa secretarului general al ONU de a convoca un <<Grup de răspuns la criza globală privind alimentația, energia și finanțele>> (GCRG). Până în prezent, răspunsul global este unul nearticulat, iar provocarea nu constă doar în a face mai mult, ci și în a coordona mai bine eforturile”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Efectele războiului se resimt și pe piețe economice europene. Potrivit celor mai recente previziuni ale Comisiei Europene, PIB-ul UE va rămâne în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.
Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.
Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro).
Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.
Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.
Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.
Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.
