„Da, este asemenea posibillitate. Este un principiu aplicată și în cazul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a nu bloca instituțiile statului. Începe de la două treimi, se consumă încercarea, dacă nu există șansă de a merge înainte cu două treimi, atunci e firesc să se coboare pragul pentru a se lua o decizie”, a confirmat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Nu au susținut proiectul doi deputați aleși pe lista PAS, Dinu Plîngău și Stela Macari, care s-au abținut de la vot. Plângău a declarat că suspiciunile apărute în spațiul public privind candidatura lui Herman von Hebel ar fi trebuit clarificate înainte de procedura de vot.

De altă parte, speakerul Igor Grosu a spus că von Hebel ar fi fost victima unei tentative concertate de compromitere și a recunoscut că există probleme privind asigurarea numărului necesar de voturi. Fracțiunile de opoziție nu au participat la procedura de vot după ce au declarat că nu agreează candidatura.

În 2024 o investigație publicată de portalul Anticoruptie.md a dezvăluit mai multe controverse legate de activitatea lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting.

Potrivit anchetei, în perioada în care acesta a fost grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga (2013–2018), presa olandeză a relatat despre posibile ilegalități administrative care ar fi provocat prejudicii de cel puțin 760.000 de euro instituției, în contextul unei reforme criticate de judecători.

De asemenea, investigația susține că von Hebel ar fi exercitat simultan funcția de judecător în Olanda și pe cea de șef al Comisiei Pre-Vetting, fapt care ar contraveni legislației Republicii Moldova.

Von Hebel a respins pentru Europa Liberă acuzațiile că ar fi încălcat legea sau că ar fi ascuns episoade din cariera sa.