Toate formațiunile politice din parlamentul Groenlandei au reacționat unitar la declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump, afirmând că viitorul teritoriului trebuie decis exclusiv de populația locală.
Într-o declarație comună, cele cinci partide reprezentate în parlamentul de la Nuuk, Inatsisartut, au subliniat că Groenlanda nu dorește nici să devină parte a Statelor Unite, nici să rămână sub tutela Danemarcei, ci să își consolideze identitatea proprie. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi”, se arată în document.
Liderii politici au cerut Washingtonului să înceteze, potrivit formulării lor, „desconsiderarea” Groenlandei și au reiterat că orice decizie privind statutul insulei trebuie luată de poporul groenlandez.
Declarația vine după ce Donald Trump a reluat public ideea aducerii Groenlandei sub controlul SUA. La un eveniment organizat la Casa Albă, acesta a afirmat că Statele Unite vor „face ceva” în privința insulei, invocând riscul ca Rusia sau China să își sporească influența în regiune. Trump a argumentat că poziția strategică a Groenlandei și prezența tot mai vizibilă a navelor ruse și chineze justifică interesul american.
Guvernul de la Copenhaga a respins ferm aceste afirmații. Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că un eventual atac al Statelor Unite asupra Groenlandei ar însemna, în opinia sa, sfârșitul NATO.
Anterior, purtătoarea de cuvânt a administrației americane, Karoline Leavitt, declarase că președintele Trump și echipa sa analizează „activ” posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda.
Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și are în prezent statut de teritoriu semiautonom. Insula, cu aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie bazată în principal pe pescuit și este susținută financiar de guvernul danez cu circa un miliard de dolari anual, aproape jumătate din bugetul său, în pofida existenței unor importante resurse naturale, inclusiv petrol și gaze.
