„Cred că sunt cu toții nebuni”, i-a spus Carson postului islandez RUV, întrebată cum se simte după ce a aflat că a câștigat premiul, în timp ce se afla pe insula arctică. „O să-mi pună un autocolant pe coperta cărții.”

Carson, în vârstă de 76 de ani, s-a născut la Toronto și are o casă în Islanda. Ea a fost luată prin surprindere de vestea primită la telefon, a declarat Ingrid Carlberg, secretara permanentă a Academiei Suedeze, instituția care acordă premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, aproximativ 1,2 milioane de dolari.

„Tot ce a avut timp să-mi spună a fost că, pentru moment, se află în Islanda, unde ascultă vântul”, a declarat Carlberg la o conferință de presă la Stockholm, după anunțarea premiului.

Anne Carson este cunoscută pe scară largă pentru traducerile sale din literatura greacă clasică, care au o influență puternică asupra operei sale. Creația sa cuprinde de la librete de operă și critică literară până la romane în versuri, precum „Autobiography of Red”, publicat în 1998.

„Genul literar este ceva pentru librari. Este ceva ce faci pentru a atrage un public și pentru a-i determina pe oameni să cumpere cărți. Și pe ce raft pui cărțile lui Anne Carson? Pe un raft al ei”, a declarat scriitorul suedez Steve Sem-Sandberg, membru al comitetului care acordă premiul. „Asta îmi place la ea.”

„Noi forme ale literaturii contemporane”

În motivarea premiului, Academia Suedeză a declarat că o recompensează pe Carson „pentru opera sa îndrăzneață și inventivă, care, într-un dialog ludic cu tradiția clasică, a creat noi forme pentru literatura contemporană”.

„Aproape întreaga sa creație literară s-a concentrat asupra punctului de întâlnire dintre obsesia filologului pentru cuvinte și dorința poetului de a găsi noi sensuri”, a afirmat Academia.

„Ea însăși a identificat etimologia cuvintelor drept punct de plecare pentru întreaga sa operă. Traducerile sale din greaca veche pot fi considerate opere independente în sine.”

Stilul său este ilustrat de „Norma Jeane Baker of Troy”, din 2019, o piesă pentru scenă care combină povestea Elenei din Troia, din piesa „Elena” a lui Euripide, cu cea a lui Marilyn Monroe.

Viața fără proust

Considerată adesea cea mai importantă operă a sa, „Autobiography of Red” demonstrează capacitatea lui Carson de a „actualiza tradiția literară clasică”, potrivit Academiei. În această carte, ea reexaminează întrebări vechi precum: „Ce se întâmplă atunci când iubești pe cineva care, în cele din urmă, te va distruge?”

Inspirându-se și din literatura modernă, Carson s-a aplecat asupra personajului Albertine, una dintre iubitele naratorului Marcel din capodopera lui Marcel Proust „În căutarea timpului pierdut”, în propria sa carte „The Albertine Workout”.

Carson a petrecut șapte ani citind capodopera lui Proust și a spus într-un interviu acordat postului CBC Radio One din Canada, în 2016, că a avut simptome de sevraj după ce a terminat cartea. Acest lucru a determinat-o să scrie „The Albertine Workout”, ca o modalitate de a prelungi experiența.

„Crezi că viața continuă după Proust, dar pare atât de cenușie”, a spus ea.

Lecții de box pentru a lupta cu parkinson

Carson a început să ia lecții de box după ce trecuse deja de 70 de ani, în urma unui diagnostic de boală Parkinson. Boxul este recomandat ca terapie, deoarece ajută la dezvoltarea atenției, coordonării dintre mâini și ochi și succesiunii mișcărilor.

Într-un interviu acordat la Festivalul Literar din Louisiana, desfășurat în Danemarca în 2024, ea a vorbit despre impactul bolii asupra scrisului său de mână.

„Șterg paragrafe întregi de rușine... rușinea unui scris de mână urât”, a spus Carson.

Carson, care a predat literatura clasică la universități din Canada și Statele Unite, a spus că se consideră în aceeași măsură artist vizual și artist literar.

„Mă gândesc la realizarea unei poezii ca la realizarea unui obiect. Întotdeauna le-am considerat mai degrabă desene decât texte, dar desene în care poți, de asemenea, să pătrunzi fizic prin intermediul limbajului”, a spus ea într-un interviu pentru CBC.

Poezia, spune Carson, ar putea fi mai bine adaptată ritmului rapid al vieții moderne decât scrierile de mari dimensiuni.

„Cred că este probabil mai utilă decât proza în momentul de față, pentru că este mai rapidă și toată lumea se grăbește, așa că este bună, practic, pentru că este scurtă”, a declarat ea joi pentru postul islandez.

Întrebată de Comitetul Nobel despre propriile surse de inspirație, ea l-a menționat însă pe poetul grec antic Homer, autorul epopeii „Odiseea”.

Cât despre relevanța pentru publicul contemporan a poveștilor clasice pe care le-a reinterpretat în opera sa, Carson a spus: „Nu cred că mă interesează relevanța”.

„Acasă” în islanda și la New York

Carson și soțul ei, artistul Robert Currie, au ajuns pentru prima dată în Islanda după criza bancară din 2008 și au început treptat să petreacă tot mai mult timp acolo.

„Am ajuns să cunoaștem oameni și ne-au plăcut oamenii”, i-a spus Carson publicației Iceland Review în 2023.

Ea este cetățean al Islandei din 2022.

Currie a declarat pentru publicație că Islanda a fost unul dintre cele două locuri care i-au dat imediat senzația de „acasă”, celălalt fiind New York-ul anilor 1970.

Literatura este al patrulea dintre premiile Nobel din acest an anunțate în această săptămână, după cele pentru medicină, fizică și chimie. Câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace va fi anunțat vineri, la Oslo.

Instituite prin testamentul inventatorului suedez al dinamitei și omului de afaceri Alfred Nobel, premiile sunt acordate din 1901.

Carson, care se număra printre favoritele din acest an, se alătură unor nume importante precum Alexander Soljenițîn, Alice Munro și Ernest Hemingway, laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură. Premiul de anul trecut a fost câștigat de scriitorul maghiar László Krasznahorkai.