Odobescu a precizat că, pe lângă aderarea, în această primăvară, la spaţiul Schengen aerian şi cel maritim, „mai avem un pas important: ridicarea controalelor la frontierele terestre”.

„Eforturile noastre, în strânsă legătură cu Ministerul Afacerilor Interne, vor continua. În primul rând, vom continua dialogul cu Austria. Am ştiut clar, de la momentul în care Austria a decis să îşi ridice parţial veto-ul, că doar atât poate la acest moment. Dar asta nu înseamnă că nu vom continua dialogul cu Austria, pentru a identifica o soluţie în vederea ridicării controalelor şi la frontiera terestră. Avem anexă la decizia de implementare a acquis-ului Schengen o declaraţie a României, Austriei şi Bulgariei, prin care sunt prevăzute o serie de măsuri de consolidare a cooperării dintre cele trei ţări”, a transmis aceasta.

În acest context, a arătat șefa diplomației române, va exista o serie de „controale ad-hoc făcute împreună cu partenerii austrieci, dar şi cu alte state”.

„Cred că, până la urmă, într-un context internaţional complicat în care ne confruntăm cu fenomene teroriste, cu o migraţie ridicată, avem interesul să protejăm cât putem mai bine frontierele externe”, a completat ministrul.

Ea a afirmat că preşedinţia anterioară a Consiliului Uniunii Europene, cea a Spaniei, a lucrat până în ultima zi a anului 2023, pentru adoptarea deciziei de aderare a României şi Bulgariei în Schengen, cu graniţele aeriene şi marine. Acest lucru se va întâmpla începând cu 31 martie.

Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene a amintit, la rândul său, acest lucru.

„Sunt sigură că în România oamenii îşi vor aminti preşedinţia spaniolă ca facilitator al calităţii de membru Schengen al României”, a spus Ramona Chiriac. De asemenea, a reiterat mesajul Executivului comunitar, anume că „România şi Bulgaria îndeplinesc pe deplin criteriile de aderare la Schengen”, a spus Ramona Chiriac.

De asemenea, ambasadorul John Cornet d’Elzius a afirmat că „Belgia sprijină aderarea integrală a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Premierul nostru a declarat într-un interviu recent că graniţele externe ale Europei includ România şi Bulgaria, iar preşedinţia noastră va încerca să aducă aceste poziţii mai aproape”.

Într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, publicat sâmbătă, ministrul de interne Gerhard Karner a vorbit despre problemele politice interne și externe de actualitate, afirmând că în ceea ce privește subiectul Schengen, el este în favoare ca veto-ul privind extinderea spațiului de liberă circulație cu Bulgaria și România să fie menținut, dar fără a pune condiții specifice. Oficialul austriac este de părere că intrarea deplină a celor două țări în spațiul fără frontiere ar fi o greșeală „în faza actuală” și că este necesar controlul frontierelor.

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Ulterior, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, decizia fiind salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde a reprezentat ultimul al mandatului său semestrial la cârma UE.