„Guvernul, în baza analizei indicatorilor de risc, propune declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic la nivel național, pentru o perioadă de 60 de zile începând cu 26 septembrie. Starea de alertă din energie și sectorul hidrologic instituite anterior expiră la 25 septembrie nu a dispărut, însă riscurile care au determinat instituirea lor nu au dispărut, dar s-au amplificat pe fondul evoluțiilor regionale, al presiunilor asupra piețelor energetice și al agravării deficitului hidrologic”, a declarat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor în cadrul ședinței Guvernului din 22 septembrie.

Cabinetul de miniștri a aprobat declararea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic. Potrivit proiectului de hotărâre, se va declara stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic la nivel național pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 26 septembrie 2026.

Luni, Maia Sandu, la finalul ședinței Consiliului Național de Securitate, convocat pe fondul crizei energetice și al nivelului alarmant de scăzut al apei în Nistru a anunțat că Republica Moldova se pregătește să intre în stare de urgență în sectorul energetic și hidrologic.

Președinta a spus că principalul risc nu mai este doar prețul energiei, ci posibilitatea ca statul să nu dispună de cantități suficiente. Guvernul urmează să pregătească scenarii de criză, să asigure rute alternative de import și stocurile necesare pentru sezonul rece. Executivul va trebui să prevadă și bani pentru continuarea compensațiilor la energie.

„Am convenit împreună cu Parlamentul, Guvernul și instituțiile responsabile necesitatea de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă în Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a descris situația drept una critică și a avertizat că problema cea mai gravă nu este doar cât va costa energia, ci dacă Republica Moldova va putea procura suficiente resurse.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice evoluție și să ne asigurăm că, indiferent de ce se întâmplă în exterior, Republica Moldova are acces la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibili. Din păcate, noi nu putem influența prețurile. Riscul cel mai mare este însă să rămânem fără suficiente cantități. De aceea, mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială”, a mai adăugat președinta.

Vasile Tofan: „În această iarnă va trebui să revedem decizia inițială și să mărim compensațiile față de planurile inițiale”

Starea de urgență va permite autorităților, atunci când situația o va impune, să adopte măsuri temporare și proporționale pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie.

Premierul Vasile Tofan a subliniat că Guvernul trebuie să se concentreze pe măsurile care ar putea reduce impactul acestor riscuri asupra populației, inclusiv prin revizuirea sprijinului acordat gospodăriilor în sezonul rece. „În această iarnă va trebui să revedem decizia inițială și să mărim compensațiile față de planurile inițiale. Trebuie să ne asigurăm că acoperim un număr mai mare de gospodării. Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare. Noi nu putem controla seceta, războiul, penuria de combustibili, însă sunt lucruri pe care le putem controla. În acest sens, ajutorul oferit oamenilor de Guvern devine o prioritate absolută.”

Șeful Executivului a subliniat că măsurile sunt necesare pentru ca statul să poată reacționa din timp, înainte ca riscurile externe să afecteze direct cetățenii. Obiectivul autorităților este prevenirea penuriilor și a întreruperilor și asigurarea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților, precum și funcționarea neîntreruptă a serviciilor esențiale.

În această iarnă, circa 59% din necesarul de energie electrică al țării va trebui acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400-450 MW, dintre care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată.

În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. În prezent, nu există un risc de insuficiență a volumelor de gaze, însă evoluția prețurilor pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse importante pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii.

Situația pe piața carburanților s-a îmbunătățit în urma măsurilor aplicate de autorități. Dacă la începutul lunii august stocurile acopereau aproximativ 3,5 zile de consum și 109 stații raportau lipsa unor produse, în prezent stocurile sunt de circa 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut la mai puțin de 7. Riscurile externe se mențin însă, în contextul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale.

Totodată, Republica Moldova se confruntă cu un deficit hidrologic sever pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta capacitatea de captare și, respectiv, alimentarea populației cu apă potabilă. Cele două sectoare sunt direct interconectate: infrastructura de captare, pompare și tratare a apei depinde de energia electrică, iar seceta reduce, la rândul său, producția de energie hidroelectrică.

Astăzi, documentul prin care va propune declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic va ajunge în Parlament. Legislativul se va convoca într-o ședință extraordinară, marți, 14:30, când deputații urmează să examineze și să supună votului propunerea Executivului.