Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 18 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a permis să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.
Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.
Din partea României, cei care au semnat tratatul au fost președintele de la acel moment, Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut la Luxemburg, țara care asigura la acel moment președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
”Pentru noi, calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta îndeplinirea unui vis mai vechi de o jumătate de secol, de a depăşi toate barierele şi de a deveni parte a comunităţii europene de valori, prosperitate şi securitate. Astăzi am semnat pentru viitorul nostru într-o Uniune bazată pe performanţe economice, dezvoltare durabilă, coeziune socială şi economică. O Uniune fondată pe principiile libertăţii, democraţiei şi statului de drept. O Uniune devotată practicării toleranţei, justiţiei şi solidarităţii. O Uniune angajată în dezvoltarea respectării demnităţii umane, libertăţii şi drepturilor omului”, a menționat președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, după semnarea tratatului.
România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg.
La 18 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit cel mai important test al parcursului său de integrare europeană.
La 15 ani de la aderarea la UE, România a depășit cel mai important test al parcursului său de integrare europeană
România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.
La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Anterior, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.
România la 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Peste 66 de miliarde de euro din fonduri europene au intrat în țara noastră
De asemenea, până la 31 august 2022, țara noastră a beneficiat de nu mai puțin de 76 de miliarde de euro din fonduri europene.
Potrivit balanței financiare nete puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor, evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 76,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 25,8 miliarde de euro.
Astfel, după 16 ani de apartenență și 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare, România înregistrează un sold pozitiv de 50,4 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.
România la 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Furnizor și receptor de solidaritate europeană
În 2020, Uniunea Europeană, și implicit și România, s-au confruntat cu cea mai gravă criză de la înființarea sa, pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice fără precedent. În lupta și eforturile comune pentru combaterea efectelor acestei crize sanitare și economică, România beneficiază deja peste 1,5 miliarde de euro bani europeni pentru salvarea IMM-urilor, pentru șomajul tehnic al lucrătorilor și pentru achiziția de echipamente medicale de protecție.
De asemenea, măsuri precum flexibilizarea utilizării fondurilor europene pentru a face față efectelor acestei pandemii, suspendarea regulilor bugetare și înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat au fost adoptate de instituțiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate și în baza propunerilor României.
Ca dovadă a angajamentului său european, România a fost primul stat membru care găzduiește rezerva strategică medicală a Uniunii Europene care este deja utilizată în lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus. Totodată, în spiritul solidarității europene, România s-a numărat printre statele membre care au trimis echipe de medici și personal medical în sprijinul Italiei, țara din UE cea mai afectată de efectele îmbolnăvirilor cu COVID-19.
În același spirit, prin intermediul României, Uniunea Europeană a fost primul actor global care a trimis peste 200.000 de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, într-o dovadă a angajamentului Bucureștiului și Bruxellesului pentru parcursul european al acestei țări. Dozele donate fac parte din cota de țară care a revenit României în baza negocierilor făcute de Comisia Europeană cu giganții farmaceutici, milioane de doze de ser anti-COVID-19 fiind deja livrate și administrate în România pentru a pune capăt pandemiei.
România la 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Ancorarea R. Moldova pe calea aderării la UE
2022 avea potențialul de a fi un excepțional pentru povestea de integrare europeană a României, în ciuda războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Cu eforturi politico-diplomatice intense, Bucureștiul a reușit să sprijine Republica Moldova în obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, după ce anterior a înființat alături de Berlin și Paris o platformă de sprijin pentru R. Moldova.
