Forţele militare separatiste din Nagorno-Karabch s-au predat după ce Ministerul azer al Apărării anunţase în primele ore ale dimineţii că armata sa ocupase peste 60 de pozţii de luptă ale armenilor şi ar fi distrus zeci de vehicule militare, sisteme de artilerie, lansatoare de rachete antiaeriene, stații de război electronic și alte echipamente militare ale inamicului.

Pretinsul Minister de Externe al nerecunoscutului Nagorno-Karabah declara în acelaşi timp că multe aşezări locale, inclusiv oraşul Stepanakert, precum e numită de armeni capitala regiunii, continuau să fie supuse unei artilerii masive, atacurilor cu rachete și loviturilor aeriene.

Pe acest fundal, forţele separatise ar fi acceptat să nu mai opună rezistenţă trupelor azere, inclusiv sub presiunea trupelor ruse de menţinere a păcii, dislocate în Carabahul de Munte în urma semnării acordului de pace mediat de Moscova după războiul din toamna anului 2020.

Comentând azi situaţia din Nagorno-Karabach, preşedintele rus Putin a spus că ţine legătura cu toate părţile implicate în conflict şi că forţele ruse de menţinere a păcii îşi îndeplinesc misiunea de a asigura securitatea civililor din regiune.

VLADIMIR PUTIN preşedintele Federaţiei Ruse: „Pacificatorii noştri lucrează foarte activ cu toate părțile implicate în acest conflict. Ei fac totul pentru a proteja populaţia paşnică. Sper că vom reuși să ajungem la o detensionare și la o soluție pașnică.”

Erevanul îl contrazice însă pe Putin şi afirmă că forţele ruse de menţinere a păcii nu şi-au îndeplinit datoria de a asigura pacea în Carabahul de Munte. Premierul Armeniei confruntat de aseară cu noi proteste în masă la care manifestanţii îi cer demisia pentru că nu şi-a sprijinit conaţionalii din Karabach, şi-a exprimat speranţa că Moscova îşi va respecta promisiunea asumată în acordul de pace pe care l-a mediat în urmă cu trei ani. Nikol Pashinean a comentat foarte sumar decizia administraţiei militare din Karabach de a depune armele.

NIKOL PASHINYAN premierul Armeniei: „Sperăm că făcând un astfel de pas, contingentul de menținere a păcii al Federației Ruse își va îndeplini pe deplin responsabilitățile, în legătură cu care, după cum știți, am avut și înainte câteva rezerve.”

De o vreme, Erevanul acuză deschis trupele ruse că nu şi-au îndeplinit misiunea de a asigura pacea în Carabahul de Munte locuit preponderent de etnici armeni. Erevanul e nemulţumit că la sfârşitul anului trecut, forţele ruse au permis armatei azere să blocheze singurul drum care asigura tranzitul mărfurilor între Armenia şi Karabach. Potrivit guvernului armean, aceasta ar fi principala cauză care a provocat o adevărată criză umanitară în regiune.

Azerbaidjanul susţine însă că această criză a fost provocată de însăşi Armenia, care a refuzat deschiderea altor coridoare umanitare propuse de autorităţile de la Bacu. Ministerul azer al Apărării a confirmat azi că opreşte ostilităţile dacă forţele separatiste vor preda, precum au promis, tot armamentul, iar întregul lor personal militar se va retrage de pe pozițiile de luptă.

Atât Azerbaidjanul, cât şi armenii au recunoscut pierderi în rândul militarilor săi în conflictul militar reizbucnit ieri în jurul prânzului. Administraţia de la Stepanakert a declarat că în urma bombardamentelor ar fi murit în jur de 30 de civili şi peste 200 ar fi fost răniţi.

Informaţia nu a fost comentată de Azerbaidjan care afirmă că forţele sale au lovit exclusiv ţinte militare. Potrivit analiştilor, Armenia a pierdut deja sprijinul Rusiei după ce s-a aliat occidentului, inclusiv în cadrul unor exerciţii iilitare comune cu forţele militare ale SUA.