În schimb, Statele Unite au acceptat să ridice sancțiunile impuse exporturilor de potasă ale Belarusului. Potasa este un element esențial pentru producerea îngrășămintelor, iar fostul stat sovietic se numără printre cei mai mari producători mondiali. Eliberarea celor 123 de persoane reprezintă cea mai amplă măsură de acest fel luată de Lukașenko de la începutul negocierilor cu administrația Trump, demarate în acest an cu liderul autoritar, aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, scrie Reuters.

Anterior, guvernele occidentale au evitat relațiile cu Lukașenko din cauza reprimării dure a opoziției și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina.

Emisarul american John Coale a declarat pentru Reuters că aproximativ 1.000 de deținuți politici ar putea fi eliberați în lunile următoare, posibil într-un singur val. Acesta a precizat că, în cazul în care nu vor mai exista prizonieri politici în Belarus, majoritatea sancțiunilor ar putea fi ridicate, calificând acordul drept „un schimb corect”.

Potrivit autorităților, nouă dintre persoanele eliberate au părăsit Belarusul și au ajuns în Lituania, iar alte 114 au fost transportate în Ucraina.

Ales Bialiatski, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, este un cunoscut apărător al drepturilor omului, care a militat ani la rând pentru eliberarea deținuților politici, înainte de a fi el însuși încarcerat, în iulie 2021. Vizibil îmbătrânit față de ultima sa apariție publică, el a zâmbit larg și a îmbrățișat-o pe lidera opoziției din exil, Svetlana Țihanovskaia, la sosirea sa la Ambasada SUA din Lituania.

Bialiatski a declarat că a petrecut noaptea precedentă într-o celulă cu aproape 40 de persoane și că încă se obișnuiește cu ideea libertății. El a subliniat că obiectivele luptei pentru drepturile omului nu au fost încă atinse și că mii de oameni continuă să fie închiși, afirmând că această luptă va continua.

Comitetul Nobel norvegian și-a exprimat „profunda ușurare și bucuria sinceră” față de eliberarea sa.

Maria Kalesnikava, una dintre liderii protestelor masive din 2020 împotriva lui Lukașenko, s-a numărat printre persoanele transportate cu autobuzul în Ucraina. Într-o înregistrare video publicată pe un canal ucrainean de Telegram, aceasta a vorbit despre bucuria revederii cu cei dragi și despre sentimentul libertății.

Oficiali americani au declarat că dialogul cu Lukașenko face parte dintr-un efort de a reduce influența lui Vladimir Putin asupra Belarusului, o abordare privită până acum cu scepticism de opoziția belarusă.

Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni dure Belarusului după reprimarea violentă a protestelor din 2020, sancțiuni înăsprite ulterior după ce Minsk a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus în invazia Ucrainei din 2022.

Opoziția belarusă din exil a mulțumit administrației Trump și a apreciat că eliberarea deținuților demonstrează eficiența sancțiunilor, subliniind totodată că măsurile impuse de Uniunea Europeană ar trebui menținute.

Organizația pentru drepturile omului Viasna, considerată extremistă de autoritățile de la Minsk, estima că, înainte de aceste eliberări, în Belarus se aflau 1.227 de deținuți politici.