Ziua internațională a muncii este o celebrare a muncitorilor, a clasei muncitoare, în general, și a luptei lor istorice în vederea obținerii unor drepturi sociale și economice, și este marcată în fiecare an la data de 1 mai.
În multe alte țări, însă, Ziua internațională a muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele mai multor categorii profesionale de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.
Ziua muncii este sărbătoare legală în peste 80 de țări din întreaga lume. Statele Unite și Canada sărbătoresc Ziua muncii (Labour Day) în prima zi de luni din septembrie, în Australia data sărbătorii legale a Zilei muncii variază considerabil între diferitele state și teritorii (prima sau a doua zi de luni din martie, mai și octombrie), iar Regatul Unit și Republica Irlanda au o sărbătoare legală în prima zi de luni din mai, numită 'Early May bank holiday'.
În 1864, a fost înființată la Londra, Asociația Internațională a Muncitorilor (AIM), ce avea ca obiective: un program de lucru mai scurt, un mediu de lucru mai sigur, salarii echitabile, eliminarea muncii copiilor, capacitatea statului de a reglementa condițiile de muncă. În 1871, muncitorii din Franța au fost inspirați de activitatea Asociației Internaționale a Muncitorilor și i-au urmat exemplul, înființând propria mișcare muncitorească.
În 1884, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federația Americană a Muncii) a ținut o convenție la Chicago, care a proclamat faptul că 'opt ore vor constitui o zi legală de muncă de la 1 mai 1886 și după această dată'. În anul următor, 'Knights of Labor' - pe atunci cea mai mare organizație a muncitorilor din America, constituită ca o societate secretă a croitorilor în Philadelphia, în 1869 - au susținut proclamația, ambele organizații încurajând muncitorii să facă grevă și să protesteze.
Muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au organizat manifestații în ziua de 1 mai 1886, pentru a-și susține cauza. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago, unde numărul greviștilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat și poliția a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morți și răniți.
La 20 iulie 1889, cu prilejul primului Congres al Internaționalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internațională a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstrații pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar și de a determina autoritățile să accepte ziua de lucru de opt ore. Între 1890 și 1891 au avut loc manifestații în SUA, în mai multe țări europene dar și în Chile, Peru, Cuba. Ziua internațională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaționalei a II-a din 1891, de la Bruxelles.
Sursa: Agerpres