Iurie Leancă este primul martor din 2026 al lui Vladimir Plahotniuc în dosarul acestuia din cauza denumită generic „Frauda Bancară”. Iurie Leancă a deținut funcția de premier din aprilie 2013 până în februarie 2015. În timpul mandatului său în fruntea Executivului, au avut loc cele mai grave ilegalități în sistemul bancar din Republica Moldova. Acestea au culminat pe 19-26 noiembrie 2014, perioadă în care fosta conducere a Băncii Naționale, în frunte cu Dorin Drăguțanu, nu a intervenit pentru a stopa ilegalitățile.
Până în prezent, în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, au fost audiați 7 dintre cei 20 de martori ai apărării acceptați de instanță. Pe 22 decembrie 2025, lui Vladimir Plahotniuc i-a fost extins cu încă 30 de zile termenul de aflare în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Potrivit publicației „Ziarul de Gardă”, la începutul lunii noiembrie 2014, la inițiativa prim-ministrului de atunci, Iurie Leancă, la Reședința de Stat, a fost convocată o ședință la care ar fi participat fostul președinte Nicolae Timofti și consilierul său de atunci, Ion Păduraru, fostul președinte al Parlamentului Igor Corman, Vladimir Plahotniuc, la acel moment prim-vicepreședinte al PDM, și Vladimir Filat, preşedinte al PLDM.
Vladimir Plahotniuc ar fi accentuat că unica soluție este ca Guvernul să-și asume eliberarea unor garanții de stat în folosul Băncii Naționale a Moldovei pentru ca aceasta să ofere credite de urgență celor trei bănci - Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Potrivit rechizitoriului, la 7 noiembrie 2014, guvernatorul BNM de atunci, Dorin Drăguțanu, a prezentat Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară un plan de contingență, care presupunea instituirea administrației speciale la cele trei bănci devalizate: Unibank, Banca Socială și Banca de Economii.
Suma necesară pentru măsurile de redresare a situației a fost, la propunerea lui Dorin Drăguțanu, 9,5 miliarde de lei. În aceeași zi, pe 7 noiembrie 2014, Guvernul Leancă a adoptat hotărârea „cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice în contextul conjuncturii regionale” prin care s-a acordat din partea Băncii Naționale credite de urgență celor trei bănci în valoare 9,5 miliarde de lei. Hotărârea se votează în secret, fără accesul publicului.
Potrivit rechizitoriului citat de Ziarul de Gardă, la propunerea lui Dorin Drăguțanu, precum și a ministrului Economiei de atunci, Andrian Candu, în proiectul hotărârii au fost introduse modificări suplimentare care ofereau posibilitatea restituirii banilor societăților comerciale indiferent dacă acestea erau rezidente sau nerezidente.
Tocmai pe 27 noiembrie 2014, BNM a decis instituirea administrării speciale la Banca de Economii în pofida faptului că șefii băncii centrale aveau pregătite proiectele hotărârilor și notelor privind instituirea administrării speciale încă din 7 noiembrie 2014.
Astfel, în decurs de aproape trei săptămâni, au avut loc cele mai grave abateri în cadrul Victoriabank, Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Haosul a culminat pe 19-26 noiembrie 2014, perioadă în care șefii de la Banca Națională, Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, nu au intervenit pentru a stopa activitățile ilicite deși angajații din subordine le raportau zilnic cu privire la aceste activități.
Iurie Leancă, împreună cu alți foști funcționari de stat, are statut de învinuit în dosarul cu privire la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Procurorii susțin că, în perioada anului 2013, inculpații au pregătit și concesionat Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău în interesul grupării criminale și organizației criminale, fapt ce a cauzat statului, reprezentat de Agenția Proprietății Publice, prejudiciul materiale în valoare de peste 392 milioane de lei.
Aeroportul Internațional Chișinău a revenit oficial în gestiunea statului în 2023.
