Pe de o parte, potrivit Times, Moscova a limitat livrările de gaze către Europa și a provocat astfel o criză inflaționistă în Occident, ceea ce a dus la o scădere a nivelului de trai și a reușit să slăbească într-o oarecare măsură sprijinul public pentru Ucraina.

În plus, datele economice oficiale ale Rusiei prezintă o imagine destul de favorabilă. Rubla, care a scăzut brusc la începutul războiului, s-a întărit acum și rămâne una dintre cele mai de succes monede în acest an. Potrivit statisticilor, în prima jumătate a anului 2022, PIB-ul Rusiei a scăzut cu doar 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar până la sfârșitul celor 12 luni, este probabil să scadă cu mai puțin de 3%. Inflația va fi de 13%. Până la sfârșitul lunii februarie, bugetul Rusiei a funcționat cu un excedent.

Cu toate acestea, Times citează un raport al cunoscutului opozant rus Vladimir Milov (recunoscut în Rusia de către mass-media ca „agent străin” și recent pus și pe lista persoanelor căutate), care descrie statistici complet diferite.

Un document scris pentru grupul de reflecție Wilfried Martens, cu sediul la Bruxelles, oferă următoarele date:

• Întărirea rublei se explică parțial prin veniturile obținute din vânzarea de petrol și gaze la prețuri umflate în timpul războiului. Dar este legată și de restricțiile impuse de Banca Centrală a Rusiei, care, împreună cu sancțiunile, au dus la scăderea importurilor rusești cu aproximativ 70%.
• Până în al treilea trimestru, din cauza sancțiunilor, exporturile de gaze au scăzut cu 40%, iar cele de cărbune – cu 9%.
• În septembrie, producția de automobile a scăzut cu 77,4%.
• Numărul populației apte de muncă a scăzut brusc – conform datelor oficiale, doar în octombrie [când mulți ruși au fugit de mobilizare] – cu 600 de mii de persoane și, probabil, aceștia sunt cei mai calificați specialiști.
• Vânzările în magazine au scăzut cu 10%, dovadă a unei recesiuni economice mult mai profunde decât arată statisticile oficiale.
• Deși rata oficială a șomajului este de doar 4%, la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, 13% din totalul populației active din Rusia, adică aproximativ 4,3 milioane de persoane, au fost nevoite să își ia concediu neplătit sau parțial plătit, sau erau inactive.

Milov descrie toate acestea ca fiind o imagine „Potemkin” pe care Vladimir Putin o creează pentru a convinge lumea de stabilitatea economiei rusești în fața sancțiunilor.

„Dar cât timp poate el să țină această fațadă?”, se întreabă autorul publicației. Pentru a răspunde tot el: „Cu cât vor dura mai mult sancțiunile, cu atât mai mari vor fi pagubele”.

„De fapt, Rusia pierde un război economic la fel cum pierde un război pe câmpul de luptă”, conchide editorialistul de la Times. „Veniturile reale din Rusia au scăzut cu 10% în prezent față de 2014, când Putin a lansat prima invazie în Ucraina. De asemenea, nu are opțiuni bune pentru reorientarea economiei rusești pentru a compensa pierderile comerciale cu Occidentul.”

„Occidentul trebuie să continue să exercite presiuni, inclusiv prin îndemnarea țărilor terțe să nu ajute Moscova să eludeze sancțiunile. Putin a crezut că europenii vor ceda în fața presiunii economice rusești în această iarnă. Dar, în schimb, depozitele lor de gaz sunt pline și tocmai au introdus un embargo asupra petrolului rusesc și un plafon de preț pentru gazul rusesc. În această problemă, ca și în multe altele, a calculat greșit.”