Replanificările neautorizate ale apartamentelor pot crea probleme viitorilor proprietari, iar construcțiile realizate cu abateri de la proiect rămân o provocare pentru autorități. Șefa Direcției supraveghere tehnică și control din cadrul Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, Aliona Dediu, și secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Veaceslav Șipitca, au declarat că lipsa unui mecanism de legalizare a intervențiilor neautorizate și neregulile admise în trecut în sectorul construcțiilor au generat numeroase probleme. Declarațiile au fost făcute în contextul lansării unui ghid pentru cumpărătorii de locuințe și al discuțiilor privind construcțiile realizate cu abateri de la documentația de proiect.
„Replanificările la nivel de încăperi izolate sunt frecvente. Din acest considerent am recomandat ca la tranzacție să fie anexat și extrasul din planul geometric al încăperii, cu mențiuni privind eventuale intervenții autorizate sau neautorizate, astfel încât viitorul cumpărător să cunoască exact ce cumpără”, a spus Aliona Dediu în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun”.
Potrivit acesteia, dacă în documente este indicat că au fost efectuate lucrări de replanificare neautorizate, iar cumpărătorul decide totuși să continue tranzacția, există riscul ca aceste abateri să fie depistate ulterior și să creeze probleme proprietarului.
Aliona Dediu a precizat că, în prezent, nu există un cadru legal pentru autorizarea sau legalizarea construcțiilor neautorizate, inclusiv a replanificărilor executate fără respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Referindu-se la verificările efectuate în ultimii ani, reprezentanta inspectoratului a spus că instituția a constatat numeroase cazuri în care beneficiarii actelor permisive au executat lucrări cu abateri de la proiectul aprobat. Ea a explicat că inspectoratul participă la procedura de recepție finală doar în cazul clădirilor care depășesc cinci niveluri, iar la construcțiile mai mici apar frecvent probleme.
„Atunci când sunt constatate nereguli, se întreprind toate măsurile legale. Unele cazuri sunt examinate în instanță, iar altele au fost transmise organelor de drept”, a afirmat Dediu.
La rândul său, secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Veaceslav Șipitca, a declarat că situația actuală este rezultatul mai multor circumstanțe, inclusiv al reorganizărilor instituționale și al modificărilor legislative din ultimii ani.
El a amintit că, în 2017, a fost eliminată procedura de licențiere a companiilor de construcții, iar acest lucru „și-a pus amprenta” asupra domeniului. Potrivit oficialului, în unele cazuri, agenți economici au utilizat semnături și documente falsificate pentru a accelera procesul de construcție și recepție.
Șipitca a subliniat că, din 2023, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor trebuie semnat obligatoriu cu semnătură electronică, ceea ce permite identificarea rapidă a persoanelor care semnează ilegal documentele.
„Nu ne dorim să sancționăm pe nimeni de dragul sancțiunii, dar nu putem permite semnarea unui proces-verbal de recepție atunci când construcția nu corespunde documentației de proiect”, a declarat secretarul de stat.
El a oferit și un exemplu de abatere gravă: emiterea unei autorizații pentru o casă individuală sau un duplex, iar la recepție apariția unui bloc locativ cu cinci etaje. Potrivit lui Șipitca, astfel de situații au existat în trecut, însă modificările legislative și digitalizarea sistemului cadastral fac acum mult mai dificilă obținerea unei autorizații pentru un tip de construcție și edificarea altuia.
Oficialul a mai spus că fenomenul construcțiilor neautorizate este „pe calea dispariției”, iar majoritatea cazurilor descoperite în prezent au fost inițiate în anii 2022–2023, pe baza unor practici mai vechi.
Ministerul Infrastructurii a elaborat și un proiect de modificare legislativă care prevede că prescripțiile emise de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică să fie executorii și să nu poată fi suspendate până la pronunțarea unei decizii definitive a instanței. Autoritățile susțin că, în prezent, suspendarea temporară a măsurilor dispuse de inspectorat permite continuarea lucrărilor, iar până la finalizarea proceselor construcțiile sunt adesea deja terminate și apartamentele vândute.
Citește și: Aproape 5.000 de apartamente nu pot fi date în exploatare în Moldova. Ce soluții propune statul?Pe 14 iulie, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, împreună cu Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST), a lansat „Ghidul Cumpărătorului”, un document care explică ce verificări trebuie făcute înainte de achiziționarea unui apartament.
În paralel, autoritățile pregătesc modificări legislative prin care construcțiile ilegale vor fi încadrate expres drept infracțiuni și caută soluții pentru blocurile deja afectate.