Grație sprijinului oferit de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului beneficiază de investiții comune în infrastructura de educație, abilități și instruiri, infrastructură medicală, culturală și cea de transport, precum și în modernizarea punctelor de trecere a frontierei, contribuind în acelaşi timp, la siguranţa şi securitatea cetăţenilor din cele două ţări. Realizările remarcabile și impactul pozitiv al cooperării transfrontaliere au fost celebrate la 14 martie în orașul Chișinău în cadrul conferinței finale a programului.
Sub genericul „Granițe comune. Soluții Comune”, evenimentul a adunat peste 200 de participanți, reprezentanți ai structurilor de management ale Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 din ambele state, misiuni diplomatice, partenerii și beneficiarii proiectelor și jurnaliști. Toți cei prezenți au avut ocazia de a împărtăși istoriile lor de succes, de a participa la discuții și descoperi proiectele în cadrul unei expoziții de fotografie și al unui târg cu echipamente pentru intervenții în situații de urgență, dotări tehnice și materiale de informare ale proiectelor realizate cu fonduri europene prin intermediului programului.
„Pe parcursul implementării Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, am fost martorii a numeroase beneficii pentru oameni, cum ar fi modernizarea școlilor și spitalelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, conservarea patrimoniului cultural și istoric. De asemenea, programul a contribuit la prevenirea schimbărilor climatice, la protejarea biodiversității, precum și la siguranța și securitatea generală a cetățenilor atât din România, cât și din Republica Moldova”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.
La rândul său, Aurel-Dragoș Drăghescu, subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România, a subliniat: „România și Republica Moldova împărtășesc o experiență de peste 20 de ani de cooperare transfrontalieră, susținută de Uniunea Europeană. Am investit aproape 100 de milioane de euro în modernizarea unităților medicale, în reabilitarea și dotarea școlilor și a universităților de pe ambele părți ale frontierei, în refacerea drumurilor și eficientizarea punctelor de trecere a frontierei. Ne pregătim pentru a investi o sumă asemănătoare în perioada 2021-2027 și sperăm să avem proiecte cel puțin la fel de bune, spre beneficiul comunităților locale”.
„Cooperarea și susținerea pe care le avem din partea României pe toate dimensiunile, ne-au ajutat să facem față provocărilor generate de multiplele crize și să avansăm în parcursul nostru de integrare europeană a țării. Rezultatele cu impact atinse în cadrul programului de cooperare transfrontalieră România-Republica Moldova, susținut din fondurile Uniunii Europene, încă odată reconfirmă acest parteneriat puternic ce generează oportunități de creștere, beneficii concrete pentru oameni și o viață mai bună pe ambele maluri ale Prutului”, a adăugat Artur Mija, secretarul general al Guvernului.
Programul Operațional Comun România-Republica Moldova a urmărit patru obiective tematice esențiale, contribuind cu o gamă largă de soluții: sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare; promovarea culturii și conservarea patrimoniului istoric local; îmbunătățirea accesibilității regiunilor, dezvoltarea transportului și a rețelelor de comunicare; și provocări comune în domeniul siguranței și securității. Prin aceste direcții strategice, programul a reușit să sprijine dezvoltarea regională și consolidarea relațiilor de cooperare între România și Republica Moldova.
Astfel, proiectele implementate în cadrul programului de autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale și instituții publice din Republica Moldova și România (județele Iași, Vaslui, Botoșani și Galați) au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale a regiunii transfrontaliere, contribuind la îmbunătățirea vieții cetățenilor din ambele țări și la consolidarea siguranței și securității în regiune.
În cadrul panelului de discuție „Soluții comune pentru o viață mai bună a cetățenilor” desfășurat în timpul conferinței finale, participanții și-au împărtășit experiențele valoroase în calitate de beneficiari ai proiectelor și au vorbit totodată despre provocările întâmpinate, dar și despre importanța sprijinului financiar acordat de program. Discuțiile au servit drept platformă pentru prezentarea și celebrarea realizărilor și lecțiilor învățate în cadrul acestor obiective tematice, atinse prin eforturi comune din partea României și a Republicii Moldova. Una dintre realizările semnificative ale programului de cooperare România-Republica Moldova a fost implementarea a patru proiecte majore de investiții în valoare totală de 24 milioane de euro, cu un impact semnificativ în consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență la nivel transfrontalier, modernizarea birourilor vamale, asigurarea securității la frontieră, dar și a infrastructurii de comunicații transfrontaliere. Astfel, în România, prin intermediul proiectului SMURD – 2: „Îmbunătățirea infrastructurii de operare a SMURD și de pregătire a personalului de intervenție în situații de urgență în zona transfrontalieră dintre Republica Moldova și România” a fost construit poligonul pentru pregătire în situații de urgență, dar și trei heliporturi în județul Botoșani, Iași și Galați. În Republica Moldova, proiectul a inclus construcţia a patru heliporturi pentru elicoptere SMURD în preajma a patru spitale din municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul, reconstrucția a două puncte de operare SMURD la Ungheni şi Cantemir, achiziționarea a 14 autospeciale, dar și construcția a doua Unități de Primiri Urgențe la Chișinău și Bălți. Alin Maghiar, asistent manager la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România și implicat în proiectul SMURD-2, a subliniat importanța continuării eforturilor în direcția dezvoltării și îmbunătățirii serviciilor de urgență: „Ne-am aplecat mai mult spre nevoile populației din zona eligibilă prin creșterea gradului de pregătire a personalului propriu și dezvoltarea infrastructurii pentru acordarea asistenței medicale de urgență”. Un alT proiect major de investiții cu impact strategic pentru zona de frontieră a constat în modernizarea infrastructurii vamale între România și Republica Moldova. Cu denumirea „Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe granița România-Moldova” (RMCO), proiectul a vizat modernizarea birourilor vamale Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni și Giurgiulești-Giurgiulești. „Proiectul nostru este considerat de o importanță strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră între statele partenere, iar realizarea acestuia a contribuit la atingerea obiectivului general privind modernizarea posturilor vamale la frontiera moldo-română, îmbunătățirea condițiilor în care se efectuează controlul vamal conform standardelor internaționale, facilitarea comerțului internațional și fluidizarea traficului transfrontalier de mărfuri și călători”, a spus în acest sens Mădălina Bragadireanu de la Autoritatea Vamală Română.
Reconstrucția a patru sectoare de frontieră, renovarea a 10 sectoare de poliție și construirea unui nou sediu pentru trei unități operative ale Inspectoratului Național de Investigații din Republica Moldova sunt doar câteva dintre rezultatele notabile ale proiectului THOR. Iar mulțumită proiectului transfrontalier COMINF, Republica Moldova și România au acum un sistem integrat de comunicații prin achiziționarea a patru centre de comunicații mobile, înființarea Centrului de Cooperare Polițienească Transfrontalieră din Lipcani, precum și modernizarea infrastructurii de comunicații între cele două țări, facilitând un schimb rapid de informații cu o capacitate de transmisie de cel puțin 5 Gbps. Pe lângă investițiile masive, au fost derulate și alte inițiative care au vizat dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier, a informațiilor și a rețelelor de comunicații din România şi Republica Moldova, contribuind la depășirea provocărilor comune ale ambelor țări în domeniul accesibilității transfrontaliere. Pe lângă investițiile majore, au fost derulate și alte inițiative care au vizat dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier, a informațiilor și a rețelelor de comunicații din România şi Republica Moldova, contribuind la depășirea provocărilor comune ale ambelor țări în domeniul accesibilității transfrontaliere.
Parteneriatele transfrontaliere au găsit soluții semnificative la provocările comune din domeniul sănătății, investind în modernizarea a 21 de unități medicale, zeci de echipamente moderne și formare profesională. Aceste eforturi au dus la îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate în zona programului, de care beneficiază peste un milion și jumătate de cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului. Rezultate remarcabile includ renovarea Blocului de Prematuri din cadrul Institutului Mamei și Copilului, construcția unei noi secții de Pediatrie la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor (județul Galați), în parteneriat cu raionul Hîncești, și renovarea Centrului de Sănătate din același raion; renovarea Blocului de Prematuri din cadrul Institutului Mamei și Copilului; crearea unei rețele de centre medicale specializate în tratarea afecțiunilor legate de obezitate, înființată de către specialiști de la Universitatea de Medicină din Iași și USMF din Republica Moldova etc. „Colaborarea cu Universitatea de Medicină de la Iași în cadrul proiectului OBDIA-NET ne-a permis să consolidăm capacitatea de pe ambele maluri ale Prutului prin crearea rețelei de furnizare de servicii de sănătate privind diabetul și bolile metabolice ale populației. Am dezvoltat cercetarea și educația medicală, cu accent pe îmbunătățirea serviciului de sănătate la nivel regional”, a povestit Victoria Craveț, prorector USMF.
De asemenea, în timpul conferinței de final au fost remarcate parteneriatele create în cadrul proiectelor ce au contribuit la valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural și istoric local, atât în România, cât și în Republica Moldova. Printre rezultate putem menționa: restaurarea Cetății Soroca, a Bojdeucii lui Ion Creangă de la Iași, deschiderea primului muzeu religios în Republica Moldova de la Mănăstirea Căpriana; crearea unei rețele de Centre de informare turistică și a rutelor turistice (MuseumInfoTur) etc. „Potențialul moștenirii cultural – religioase a devenit prin intermediul proiectului, un factor de dezvoltare sustenabilă, creștere economică și dezvoltare socială, într-o regiune transfrontalieră în care este împărtășită aceeași cultură din punct de vedere al tradițiilor, limbii și patrimoniului cultural”, este de părere Maria Geba, managerul proiectului „Revitalizarea Mănăstirii Căpriana pentru promovarea patrimoniului ecleziastic unic prin cooperare transfrontalieră şi digitalizare – EnCaMo", Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, România. În același timp, - Lilia Țurcan, managerul proiectului MuseumInfoTur din partea Agenției de Dezvoltare Regională Centru, a accentuat: „Proiectul a pus în valoare cultura și tradițiile de pe cele două maluri de Prut. Suntem nespus de bucuroși că am reușit să aducem împreună oameni dedicați domeniului, și să creăm o platformă pentru informarea vizitatorilor noștri”.
Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 a sprijinit dezvoltarea competențelor și inovarea în zona transfrontalieră, finanțând proiecte care au promovat adaptarea la piața muncii, învățarea accelerată, creșterea abilităților profesionale în domenii precum industria auto sau energia durabilă, dezvoltarea de servicii de consiliere în carieră și vocaționale, asistența în programe de mobilități, competențele antreprenoriale la tineri și antreprenoriatul social. Printre acestea se numără dotarea laboratoarelor universităților tehnice de la Chișinău și Iași cu echipamente moderne din industria auto, în cadrul proiectului „Hub regional transfrontalier de competențe pentru industria auto", dezvoltarea unor tehnologii inovative care convertesc energia solară în energie electrică, termică și frig, mulțumită unei colaborări frumoase dintre Institutul de Energetică Moldova în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi și Consiliul Judeţean Iaşi. „Proiectul a deschis noi posibilități pentru ţară de a replica la scară largă implementarea tehnologiei dezvoltate şi astfel creşterea securităţii energetice", a spus Mihai Tîrşu, directorul Institutului de Energetică. Iar lista de proiecte poate continua.
Aceste inițiative reprezintă doar câteva exemple din multitudinea de proiecte derulate în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, ilustrând angajamentul și cooperarea durabilă între cele două țări în promovarea inovației, a patrimoniului cultural, dezvoltării economice și îmbunătățirii calității vieții cetățenilor din zona transfrontalieră.
Programul Operațional Comun România – Republica Moldova este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, oferind 81 milioane de euro pentru a realiza 81 de proiecte pe teritoriul Republicii Moldova și României. Pentru mai multe detalii accesați pagina programului: www.ro-md.net.