“Ne vom coordona activ cu statele care împărtășesc viziunile noastre asupra situației geopolitice și transatlantice, inclusiv cu privire la Ucraina. Nimeni nu-și dorește o escaladare a conflictului, dar putem permite ca Ucraina să fie slăbită sau să capituleze, deoarece acest lucru va reprezenta amenințare gravă asupra Poloniei și intereselor noastre”, a declarat Tusk, potrivit Kyiv Post.

Premierul polonez a precizat că va găzdui reuniuni la Varșovia cu președintele francez Emmanuel Macron și secretarul general al NATO Mark Rutte, în timp ce o întâlnire cu premierul britanic Keir Starmer ar urma să aibă loc fie la Varșovia, fie la Londra, relatează Politico Europe.

Tusk a precizat că “noul peisaj politic” după realegerea lui Trump în SUA constituie o “provocare serioasă pentru toată lumea”, mai ales dacă președinții Rusiei și Statelor Unite ajung la un acord cu privire la războiul din Ucraina fără implicarea Kievului, potrivit CaleaEuropeană.ro.

“Noul peisaj politic reprezintă o provocare serioasă pentru toată lumea, mai ales în contextul unui posibil final al războiului ruso-ucrainean”, a spus premierul polonez, în timp ce viitoarea președinție a Consiliului UE, pe care Polonia o va asigura în perioada ianuarie – iunie 2025, își propune să întărească relațiile transatlantice.

Washington Post a relatat luni dimineață că Donald Trump a discutat joia trecută la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, în prima conversație între cei doi de la câștigarea alegerilor prezidențiale americane. Potrivit unor surse citate de WP, fostul și viitorul președinte al SUA “l-a sfătuit pe președintele rus să nu escaladeze conflictul din Ucraina și i-a reamintit de prezența militară considerabilă a Washingtonului în Europa”. Kremlinul a negat însă faptul că această convorbire ar fi avut loc.

Semnalul din partea Donald Tusk vine după ce șeful în exercițiu al diplomației europene, Josep Borrell, s-a aflat în aceste zile la Kiev pentru a reafirma sprijinului pentru Ucraina, în ceea ce a reprezentat prima vizită a unui înalt oficial european după victoria lui Trump în SUA. El a transmis un nou avertisment că “Europa trebuie să-și asigure securitatea și apărarea în mod mai autonom”, deoarece “nu ne putem gândi că umbrela protectoare a SUA va fi mereu deschisă”.

Deși republicanul a criticat în dese rânduri ajutorul SUA pentru Ucraina și faptul că Europa ar trebui să facă mai mult fiind în proximitatea conflictului, cifre citate de Politico Europe de la Institutul Kiel arată că UE a contribuit cu 125 de miliarde de dolari sub formă de sprijin militar și umanitar pentru Ucraina de când invazia președintelui rus Vladimir Putin a fost declanșată, iar SUA a furnizat 90 de miliarde de dolari.

La propunerea șefului Consiliului European, liderii celor 27 de state membre ale UE au avut vinerea trecută, la Budapesta, o dezbatere strategică privind relațiile transatlantice cu Statele Unite după alegerea lui Donald Trump la Casa Albă.

Franţa şi Germania şi-au coordonat de urgenţă răspunsul la victoria revendicată de Donald Trump, cu preşedintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz având o convorbire telefonică după scrutinul la capătul căruia republicanul va reveni la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Macron și Scholz, care l-au felicitat separat pe Trump, au convenit să lucreze pentru “o Europă mai unită, mai puternică și mai suverană în acest nou context”.

Ulterior, la Budapesta, Emmanuel Macron a subliniat că europenii nu trebuie “să-și încredințeze pentru eternitate” securitatea americanilor, evocând un moment decisiv al istoriei decisiv, la câteva zile după ce premierul Donald Tusk afirmase că, indiferent cine va fi triumfător în cursa pentru Casa Albă, epoca “externalizării geopolitice” s-a încheiat pentru Europa.