Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a declarat inadmisibil recursul lui Vitalie Busuioc împotriva Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM), punând astfel punct încercării fostului șef adjunct al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale să practice profesia de avocat. Vitalie Busuioc a gestionat dosarul presupusei asasinări a lui Vladimir Plahotniuc.
Magistrații instanței supreme au constatat că recursul nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu conține argumente juridice noi care să justifice examinarea în fond. Potrivit CSJ, criticile formulate de Busuioc reprezintă în esență o reiterare a pozițiilor deja analizate de instanța de apel.
Litigiul a început în 2020, când Busuioc a solicitat admiterea în profesia de avocat, invocând faptul că are peste zece ani de experiență în funcția de procuror, ceea ce, conform legii, i-ar permite accesul fără stagiu și examen de calificare. Cererea a fost respinsă însă în martie 2021 de Comisia de Licențiere a profesiei de avocat pe motiv că solicitantul deținea o funcție retribuită incompatibilă cu exercitarea avocaturii.
Fostul procuror a contestat decizia Uniunii Avocaților în instanță. În februarie 2023, Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză, obligând Uniunea Avocaților să-i acorde licența. Ulterior însă Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea și a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii, stabilind că incompatibilitățile prevăzute de lege se aplică inclusiv la etapa admiterii în profesie, și nu doar după obținerea licenței.
Instanța de apel a reținut că, la momentul depunerii cererii, Busuioc era angajat în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, iar această funcție intra în categoria celor incompatibile cu profesia de avocat. Prin urmare, Comisia de Licențiere a acționat legal atunci când i-a respins solicitarea.
Fostul șef adjunct al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Vitalie Busuioc a avut în gestiune mai multe dosare de rezonanță. Printre acestea se numără cauza privind presupusa tentativă de omor a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, dar și dosarul ce îl vizează pe Renato Usatîi în legătură cu tentativa de omor a bancherului Gherman Gorbunțov.
De asemenea, Busuioc a gestionat și un dosar complex de escrocherie și spălare de bani deschis în 2015, care viza mai multe persoane, inclusiv pe fostul director al Moldovagaz, Alexandru Gusev. Potrivit anchetei, ar fi fost pusă în aplicare o schemă frauduloasă prin care pierderile din rețeaua de distribuție a gazelor naturale erau incluse în tarifele achitate de consumatori.
Un alt caz care a atras atenția publică a fost cel al omului de afaceri Arcadie Topalo. Potrivit ZdG, Arcadie Topalo a fost învinuit de pseudoactivitate de întreprinzător, evaziune fiscală și spălarea banilor, procurorii stabilind că el ar fost liderul unui grup criminal organizat din care făceau parte mai multe persoane. Aceștia identificau persoane social-vulnerabile, înregistrau firme pe numele lor, iar ulterior, le gestionau din umbră. În acest dosar, Busuioc a renunțat la o parte din învinuiri, fapt ce a dus ulterior la inițierea unei proceduri disciplinare pe numele său.
De-a lungul activității sale, fostul procuror a participat și la gestionarea altor cauze, inclusiv dosare de spionaj și trădare de patrie.
După plecarea din procuratură, în 2020, Busuioc a activat în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, iar ulterior a încercat să își continue cariera în avocatură, demers care s-a încheiat definitiv odată cu decizia Curții Supreme de Justiție.
