Pe 12 mai, holdingul Sheriff, controlat de oligarhii transnistreni Victor Gușan și Ilia Kazmalî, a transferat peste 5,2 milioane de euro în fondul „Împreună”, creat de administrația separatistă de la Tiraspol pentru susținerea cheltuielilor sociale ale regiunii separatiste în condițiile crizei economice provocare de problemele asigurării cu gaze și pretinsei „blocade economice din partea Republicii Moldova”. Așa numește Tiraspolul suprimarea facilităților fiscale pentru firmele transnistrene. 

Conform autorităților nerecunoscute din stânga Nistrului, până la 15 mai, în contul special al fondului fuseseră acumulate peste 138 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a 7,32 milioane de euro. Sheriff este principalul donator, urmat de așa-zisele bănci Sberbank și Eximbank din regiune. Lista a fost completată joi seară cu compania fiică a lui Sheriff – Interdnestrcom, operatorul de telefonie mobilă și internet, cu 371.324 de euro, și Combinatul de Ciment din Râbnița – cu circa 50.000 de eur0. Chișinăul a comentat inițiativa Tiraspolului drept o soluție „temporară și nesustenabilă”, precum și „o acțiune politică” a regimului de împotrivire la propunerea privind reintegrarea celor două maluri ale Nistrului. 

Cauzele penale pe numele Sheriff

O investigație RISE Moldova a readus, joi, în atenția publică prejudiciile pe care le-a provocat activitatea infracțională a Sheriff bugetului Republicii Moldova. În ultimii 14 ani, Holdingul Sheriff a avut două cauze penale deschise, pentru contrabandă și spălare de bani, la sesizarea autorităților române. Ultimul dosar a fost închis de fostul procuror  Lilian Bacalîm, eliberat din procuratură în baza propriului raport de demisie în februarie 2020. Lilian Bacalîm a fost responsabil de dosare de rezonanță, inclusiv de cauza legată de asasinatul eșuat împotriva lui Gherman Gorbunțov. 

În toamna anului 2018, în ajunul alegerilor legislative din februarie 2019, perioadă în care a fost organizată transportarea masivă a locuitorilor din regiunea transnistreană la secțiile de votare din dreapta Nistrului, procurorul Lilian Bacalîm a considerat că, în dosarul deschis pe numele SRL Sheriff lipsesc cu desăvârșire elemente de infracțiune. Prin urmare, el a solicitat scoaterea sechestrului aplicat pe bunurile Sheriff, precum și scoaterea integrală de sub urmărire penală a SRL Sheriff.  

SRL Sheriff a avut o cauză penală deschisă pe teritoriul Republicii Moldova – pentru contrabandă cu țigări și spălarea banilor. Dosarul a fost deschis în 2013, în urma sesizării Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, România, iar cea de-a doua în 2015. Poliția Română informa autoritățile moldovenești că mai multe persoane asociate în grupări criminale desfășoară activități de contrabandă cu țigări prin valorificarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și mai multor state din UE.

Un prejudiciu provocat statului în valoare de 130 de milioane de euro

Conform materialelor cauzei penale, în perioada 2012–2014, SRL Sheriff a efectuat 544 de tranzacții pe teritoriul Republicii Moldova, Transnistria, cu țigarete în valoare de peste 63 milioane de dolari. La 14 aprilie 2015, Sheriff a fost pusă sub învinuire, incriminându-i-se comiterea infracțiunii de contrabandă. Astfel, SRL Sheriff, împreună cu alte 29 de societăți comerciale din regiunea transnistreană, a fost pusă sub acuzare pentru faptul că a prejudiciat bugetul Republicii Moldova cu 2,6 miliarde de lei (130 de milioane de euro) între 2012 și 2014.

La 14 și 16 aprilie 2015, la solicitarea Procuraturii sectorului Botanica și a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), pentru a asigura repararea prejudiciului, a fost aplicat sechestru pe mărfurile importate de SRL Sheriff în valoare de în valoare de 111.710 de euro. La 12 august 2016, materialele cauzei penale au fost trimise Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Alte dosare deschise pe numele companiilor transnistrene implicate în contrabanda cu țigări au fost înschise în decursul anului 2019, mai exact, înainte de întâlnirea dintre președintele Igor Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, la Holercani (noiembrie 2019).

Solicitat de TVR Moldova să ofere detalii legate de argumentele și circumstanțele în care a emis a închis dosarul în cazul Sheriff, Lilian Bacalîm a declarat că a făcut-o pentru a evita o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru dublă impozitare. 

Fostul procuror susține că introducerea mărfurilor pe teritoriul regiunii transnistrene este reglementată de trei acte normative ale Republicii Moldova, care prevăd condițiile în care agenții economici pot beneficia de scutiri la importuri. Potrivit acestuia, legislația a fost elaborată ținând cont de faptul că regiunea transnistreană face parte din teritoriul Republicii Moldova, iar locuitorii săi sunt cetățeni ai statului.

Lilian Bacalîm: „Aceasta însemna dublă impozitare”

El a explicat că legislația stabilea câteva condiții clare pentru importul mărfurilor în regiunea transnistreană, inclusiv obligativitatea ca agentul economic să fie înregistrat la Agenția Servicii Publice și la Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Fostul procuror a relatat că a existat un dosar penal privind presupuse cazuri de contrabandă cu țigări, în care compania Sheriff era vizată pentru introducerea unor produse de import pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Potrivit acestuia, tranzacțiile respective trebuiau declarate inclusiv la Serviciul Vamal al Republicii Moldova. El afirmă că a solicitat, prin intermediul „Comisiei Unificate de Control”, verificarea faptului dacă taxele și impozitele pentru marfa importată au fost achitate în bugetul regiunii transnistrene.

„Tranzacțiile trebuia declarate inclusiv la Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Am făcut o interpelare prin intermediul Comisiei Unificate de Control, care a făcut verificările necesare. Solicitarea consta în faptul dacă Sheriff a achitat în bugetul regiunii transnistrene impozitele și taxele vamale pentru marfa importată. Mi-a venit răspunsul prin intermediul Comisiei Unificate de Control prin care s-a confirmat că au fost achitate impozitele și taxele vamale la bugetul regiunii transnistrene”, a afirmat acesta.

El a invocat mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului privind sancționarea dublei impozitări, susținând că eventuala tragere la răspundere penală ar fi obligat agentul economic să achite taxe atât în regiunea transnistreană, cât și în bugetul Republicii Moldova.

„În cazul dat, agentul economic a achitat impozite la bugetul regiunii transnistrene, chiar dacă este un stat nerecunoscut, dar ei au achitat. Pe de altă parte, dacă îi trăgeam la răspundere penală ei urmau să achite taxele vamale și plățile și la bugetul Republicii Moldova. Aceasta însemna dublă impozitare și era iminent riscul de răspundere în fața curții. Aceasta a stat la baza emiterii ordonanței respective”, a declarat fostul procuror.

Acesta a mai precizat că asupra sa nu ar fi existat presiuni politice în procesul de emitere a ordonanței respective.

Argumentele fostului procuror Lilian Bacalîm, și contrazise de prevederile legale

O sursă a TVR Moldova susține că argumentele invocate de fostul procuror Lilian Bacalîm pentru clasarea dosarului ar fi neîntemeiate și contrazise de prevederile legale aplicabile agenților economici din regiunea transnistreană.

Potrivit sursei, activitatea de import și export a companiilor din regiune este reglementată de hotărârile de Guvern nr. 1001 și 815, care stabilesc condiții stricte pentru introducerea mărfurilor accizate pe teritoriul Republicii Moldova.

„Sunt hotărârile Guvernului 1001 și 815, care prevăd că agenții economici din regiunea transnistreană pot efectua activități import, export, re-export, orice activitate comercială cu respectarea următoarelor condiții. În cazul mărfurilor accizate, agentul economic trebuie să se înregistreze la Agenția Servicii Publice, trebuie să își facă dosar la Serviciul Vamal unde trebuie să prezinți acte cu privire la produsele importate, originea și scopul acestora”, a declarat sursa pentru TVR Moldova.

Aceasta susține că legislația prevedea și limitări privind volumul produselor accizate importate, raportate la necesitățile populației din regiune. „Volumul țigărilor, potrivit legislației, trebuie să corespundă numărului populației. Ei au importat peste 7 miliarde de țigarete, puteau să dea câte o țigară la fiecare locuitor de pe Terra, într-un singur an”, a afirmat sursa citată.

Potrivit aceleiași surse, agenții economici erau obligați să prezinte documente și la Serviciul Fiscal de Stat, iar ulterior să raporteze autorităților ce s-a întâmplat cu marfa importată. „Agentul economic trebuie să aibă dosar la Fisc. Ulterior, faci activități de import, le declari, nu achiți nimic în impozitul de stat și peste o perioadă trebuie să raporteze Serviciului Vamal și Fisc ce ai făcut cu marfa importată. Ulterior, marfa aceasta apărea pe piața neagră din Europa”, a mai declarat sursa.

Aceasta a precizat că în cadrul dosarului a fost efectuată și o expertiză, care ar fi constatat existența unui prejudiciu adus statului. „A existat o expertiză în acest dosar și, în baza documentelor prezentate, a stabilit prejudiciul adus Republicii Moldova. Toți membrii comisiei de experți au stabilit că Sheriff a încălcat prevederile celor două hotărâri de Guvern”, a conchis sursa TVR Moldova.