Sesizarea a fost depusă pe 19 decembrie 2025 de deputații Diana Caraman, Igor Dodon, Gaik Vartanean și Vasile Costiuc. Aceștia au solicitat verificarea constituționalității decretelor prin care Nicolae Popescu a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, iar Dorin Recean - emisar special pentru dezvoltare și reziliență.

Autorii au susținut că funcțiile de „emisar special" nu sunt prevăzute în Constituție și nici în legislația privind funcțiile publice sau salarizarea în sectorul bugetar. În opinia lor, președintele nu are competența de a crea noi funcții politico-administrative prin decret prezidențial.

De asemenea, deputații au argumentat că atribuțiile acordate acestor emisari - reprezentarea statului în relațiile externe, coordonarea politicilor strategice și cooperarea cu autoritățile publice - țin de competența executivului și ar putea încălca principiul separației puterilor în stat.

Curtea Constituțională a constatat însă că decretele contestate sunt acte administrative individuale și nu privesc funcții de rang constituțional sau instituții fundamentale ale statului.

Judecătorii constituționali au reiterat jurisprudența anterioară potrivit căreia nu orice decret prezidențial poate fi supus controlului de constituționalitate. Curtea intervine doar atunci când actele contestate afectează ordinea constituțională sau funcționarea unor autorități cu rol constituțional esențial.

Citește și: Moțiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, a picat

În motivare, Curtea a subliniat că „nu poate declanșa controlul de constituționalitate al acestor Decrete, deoarece chestiunile sesizate de autorii sesizării țin de legalitatea actelor administrative. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”, se arată în decizie. 

Decizia este definitivă, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.