Potrivit expertului, unul dintre cele mai evidente impacturi este creșterea frecvenței secetelor. Lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate duc la uscarea solului și afectează direct agricultura, un sector esențial pentru economia țării.

Ursu a menționat că în Republica Moldova se observă tot mai des perioade cu temperaturi scăzute în luni neobișnuite, inclusiv în luna mai, precum și episoade de ninsoare tardivă, ceea ce indică o instabilitate climatică accentuată.

Un alt efect important este caracterul imprevizibil al vremii. Expertul a explicat că, în prezent, fenomenele atmosferice nu mai urmează tipare stabile, iar schimbările rapide de temperatură și circulația haotică a aerului fac prognozele mai dificile și cresc riscul de fenomene extreme.

În acest context, Vladimir Ursu a subliniat că, deși Republica Moldova contribuie cu o pondere redusă la emisiile globale de CO 2, efectele schimbărilor climatice sunt resimțite direct la nivel local.

El a atras atenția și asupra riscurilor pe termen lung, menționând că temperaturile extreme și secetele repetate pot afecta inclusiv peisajele naturale și ecosistemele, cu impact asupra pădurilor și agriculturii.

În opinia expertului, soluțiile de adaptare includ investiții în eficiență energetică, izolarea clădirilor și utilizarea surselor regenerabile de energie, precum panourile fotovoltaice și colectoarele solare, care pot reduce consumul și crește securitatea energetică.

„Trebuie să acționăm acum pentru a opri degradarea și pentru a construi un viitor sustenabil", a subliniat Vladimir Ursu.