Instanța a examinat cauza civilă intentată împotriva Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, dar și împotriva fostului procuror general Ion Munteanu și fostei șefă a Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin.

După examinarea probelor, instanța a admis parțial cererea politicianei. Judecătorul a stabilit că Furtună a suferit prejudicii morale și a dispus plata a 50.000 de lei din bugetul de stat. Totodată, instanța a obligat statul să achite 200 de lei drept cheltuieli de judecată. Restul pretențiilor formulate în acțiune au fost respinse ca neîntemeiate.

Cauza își are originea în 2024. Victoria Furtună, pe atunci procuror anticorupție, a pornit o cauză penală pe 11 ianuarie 2024, în urma unei plângeri a fostului judecător Alexei Paniș pentru introducerea unor date vădit false în documente oficiale.

Potrivit procuraturii, dosarul a fost preluat temporar de Victoria Furtună în perioada în care procurorul care avea în gestiune dosarul se afla în concediu. În timpul urmăririi penale a apărut necesitatea administrării unor documente ce conțineau informații secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz să dețină acces la secret de stat. Victoria Furtună nu mai avea însă acest drept, accesul fiindu-i expirat din 2022 și refuzat din nou în 2024.

La 26 ianuarie 2024, procurorul ierarhic superior a dispus schimbarea conducătorului grupului de urmărire penală, desemnând procurorul titular revenit din concediu.

Ulterior, la 29 februarie 2024, Victoria Furtună a publicat pe un canal de Telegram ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024, document care conținea date confidențiale din dosar. A doua zi, la 1 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat Procurorul General în legătură cu scurgerea de informații. Ulterior, Procuratura Generală a inițiat un dosar penal pentru divulgarea datelor urmăririi penale.

După plecarea din sistem a Victoriei Furtună, cauza penală intentată împotriva sa a fost clasată.