Potrivit  studiului  realizat de Agenția Informații Militare a Ministerului Apărării al Republicii și Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, evaluarea riscurilor de la Cobasna trebuie făcută în funcție de cantitatea netă de exploziv, care ar putea participa efectiv la un eventual incident, și nu doar de cantitatea totală de muniții depozitate. 

Din cele aproximativ 14.000 de tone de muniții aflate în depozit, și nu 21.000, circa 2.800 de tone reprezintă cantitatea netă de exploziv, în timp ce aproximativ 80% din stoc este format din carcase, ambalaje și alte componente inerte. Munițiile sunt păstrate în depozite de trei tipuri – de suprafață, semiîngropate și subterane –, ceea ce, potrivit autorilor, reduce riscul unei explozii simultane de proporții. Prin urmare, o explozie în lanț este imposibilă.

Studiul susține că, în cazul unui incident, este mai probabil un scenariu cu explozii succesive și incendii localizate, decât o singură deflagrație de amploare. Simulările indică faptul că pagubele majore s-ar limita la o rază de până la aproximativ 2 kilometri, în interiorul complexului de depozitare, iar localitatea Andreieni, aflată la circa doi kilometri de cel mai apropiat depozit, s-ar afla în afara zonei de distrugeri majore. Autorii mai susțin că prezentarea unui eventual incident drept un „dezastru” reprezintă o exagerare folosită pentru a influența procesul decizional și pentru a justifica menținerea prezenței militare ruse în regiune.

Concluziile studiului Academiei de Științe realizat în 2005

Conform studiului realizat de Academia de Științe în 2025, după ce Rusia a refuzat să retragă cele 20.000 de tone de muniții rămase, o eventuală deflagrație ar putea avea efecte semnificative asupra zonei. 

Potrivit simulării, realizate în baza ghidului ONU privind gestionarea munițiilor și a legii de scalare Hopkinson-Cranz, raza cu risc letal ar fi de aproximativ 500 de metri, iar leziunile pulmonare s-ar putea produce până la circa 800 de metri. Deteriorarea clădirilor ar putea fi înregistrată pe o rază de până la 9 kilometri, iar spargerea geamurilor – în funcție de dimensiunea acestora – până la peste 20 de kilometri.

Totodată, calculele estimează că vibrațiile solului provocate de explozie ar putea fi resimțite pe o rază de aproximativ 101 kilometri. Evaluarea făcută în 2005 nu ia însă în calcul efectele fragmentelor rezultate în urma exploziei și nici eventualele consecințe ale prăbușirii construcțiilor. 

Potrivit experților, Rusia folosește Cobasna ca un instrument de șantaj împotriva Chișinăului, în special pentru a-și argumenta păstrarea forțelor sale pe teritoriul Republicii Moldova. 

Pe 21 aprilie, șeful Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rusesc „Komsomolskaia Pravda” că munițiile din depozitele de la Cobasna, păzite de trupele Grupului Operativ de Trupe Rusești, care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, nu pot fi evacuate și că trebuie distruse pe loc doar cu experți ruși și echipament rusesc altfel riscul unei catastrofe este iminent, a spus el.

„Depozitele din Cobasna au fost umplute în perioada sovietică. Au trecut aproape patruzeci de ani, iar cea mai mare parte a muniției a expirat de mult. Aceasta înseamnă că nu numai că este periculoasă utilizarea, ci și mutarea sau chiar atingerea acesteia. Și acest pericol crește în fiecare an”, a afirmat el.

În timp ce în urmă cu câteva decenii era încă posibil să se discute despre evacuarea muniției din depozite, acum singura opțiune, în perspectiva lui Șoigu, este distrugerea acesteia la fața locului cu extremă precauție. 

„Și acest lucru este imposibil fără specialiști ruși și fără echipamente rusești. Chiar și în timpul mandatului meu de ministru al Apărării, am propus în repetate rânduri părții moldovenești diverse opțiuni. Mai mult, aș spune că au fost foarte avantajoase pentru Chișinău. Dar moldovenii au refuzat”, a relatat el, sugerând necesitatea menținerii trupelor ruse în regiunea transnistreană și, în plus, trasportarea tehnicii militare rusești suplimentare. 

Cum au fost retrase cele 20.000 de tone?

Fostul șef al Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, a relatat că, în 1999-2006, deși se vorbea că evacuarea munițiilor în Rusia ar putea dura mulți ani, până la urmă, transportarea celor 21.000 de tone a luat doar șase luni. 

„Am auzit opinii diferite despre cât de repede și cât de dificil ar putea să distrugi unele muniții în Cobasna”, a spus Hill. „Și răspunsul adevărat este că, într-adevăr, o parte din ele ar putea să fie periculoase. Va trebui să fiți precauți, dar noi nu știm exact cât va costa și nu știm cât de repede ar putea să fie. Dar cu certitudine, OSCE, sprinit de un fond voluntar, ar putea-o face, ar putea-o duce până la capăt”.

În depozitele de la Cobasna au fost inițial 41.000 de tone de muniții. După datele OSCE, în 2001 au fost retrase 1.153 de tone, în 2002 – 2.400 de tone, în 2003 – 16.573 de tone și în 2004 – 980 de tone.

Potrivit fostului vicepremier pentru Reintegrare, Vasile Șova, Moscova a stopat procesul după ce a constatat că negocierile în conflictul transnistrean au început să evolueze în defavoarea sa, preferând să folosească munițiile rămase ca element de șantaj asupra Chișinăului.

Conform unei decizii a Curții Constituționale a Republicii Moldova din 2017, circa 70 de procente din comandamentul unității militare a Grupului Operativ de Trupe Ruse staționat la Colbasna – inclusiv depozitul de muniții – este constituit din locuitori din Rîbniţa și Cobasna, și 100 de procente din personalul tehnic al depozitului de la Cobasna – șefi de depozite, tehnicieni, mecanici – îl constituie locuitorii regiunii. 

Această decizie a Curții Constituționale a fost emisă la sesizarea unui grup de deputați liberali care au cerut Curții să explice dacă este respectat principiul de neutralitate al Republicii Moldova prin dislocarea pe teritoriul statului a trupelor militare ale unei țări străine.