Actualitate

Kremlinul se declară nemulțumit de strategia militară a Republicii Moldova

post-img
Viceministrul de Externe al Federației Ruse, Mihail Galuzin

Viceministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Mihail Galuzin, spune că autoritățile de la Chișinău, prin aprobarea Strategiei militare pentru următorii zece ani, „încearcă să transforme țara într-o bază de aprovizionare pentru regimul de la Kiev”.

„Considerăm strategia militară aprobată de guvernul moldovean pentru perioada 2025–2035 ca fiind încă un pas menit să militarizeze țara, să o apropie de NATO și să o transforme într-o bază din spatele frontului pentru aprovizionarea regimului criminal de la Kiev. Acest scop este urmărit de susținătorii occidentali ai conducerii moldovenești urmăresc în mod activ sub pretextul integrării europene”, a declarat pentru Izvestia viceministrul rus de externe, Mihail Galuzin.

Potrivit lui Mihail Galuzin, Chișinăul erodează statutul de neutralitate al țării, consfințit în legea supremă, iar pe acest fundal, riscurile escaladării în Transnistria cresc.

„Livrările de arme NATO către țară cresc an de an. Personalul militar moldovenesc participă în mod regulat la exerciții multinaționale cu țările alianței, atât pe plan intern, cât și în străinătate. Numai în 2024, au fost peste 30 de astfel de exerciții. Cu sprijinul NATO, în țară sunt implementate 18 proiecte pe termen lung. Nu este o coincidență faptul că un element cheie al noii strategii militare este prevederea că instruirea militară a personalului militar moldovenesc se va desfășura «în conformitate cu standardele NATO»”, a declarat Galuzin.

În această săptămână, Guvernul a aprobat strategia militară a R. Moldova pentru următorii zece ani. Potrivit acesteia, pentru apărare va fi alocat un procent din PIB până în 2030. 

Citește și: Strategia militară a R. Moldova pentru următorii 10 ani înseamnă mai mulți bani pentru armată

Pe plan extern, Strategia prevede continuarea cooperării cu Uniunea Europeană și cu alți parteneri internaționali, prin alinierea la standardele moderne de apărare și securitate. De asemenea, Forțele Armate vor continua să participe la gestionarea situațiilor interne de urgență și, la necesitate, să ofere sprijin altor autorități publice.

În 2022, Armata Națională a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). Iar în 2024 bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde milioane de lei (0,65% din PIB).

Sectorul de securitate din Republica Moldova a devenit ținta unei campanii de manipulare a opiniei publice și unor falsuri cu scopul de a aduce tensiune și panică în societate, conform constatărilor organizațiilor media specializate în verificarea faptelor. 

Aceste au identificat o serie de narațiuni de manipulare diseminate în rândul populației, inclusiv despre intenția autorităților pro-europene din Republica Moldova de a trage țara în război.

Odată cu începutul războiului, ori de câte ori în România sau Republica Moldova se desfășoară exerciții militare, falsul despre pătrunderea trupelor NATO în țara noastră este reluat. În mai multe rânduri au fost distribuite imagini cu vehicule militare, inclusiv cu montarea unor imagini vechi de la exerciții militare care au avut loc în România, pentru a induce ideea că România și NATO vin să ocupe militar R. Moldova în contextul invaziei ruse din Ucraina. 

Astfel de falsuri au fost dezmințite în câteva rânduri de portalul Stopfals.md, inclusiv în 2024. Această narațiune a fost diseminată intens de deputatul socialist Bogdan Țîrdea, fiind folosită de sursele de propagandă pro-Kremlin care distribuie frecvent dezinformări și speculații potrivit cărora NATO va intra în Republica Moldova și va angaja țara într-un război.

author-img_1

Svetlana Cojocaru

Reporter