Hotărârea a fost pronunțată pe 28 mai 2026. Instanța a decis respingerea acțiunii formulate de Ilan Șor și a menținut valabil actul de constatare din 25 noiembrie 2024 emis de ANI. Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni.

Prin  actul  contestat, inspectorul de integritate a stabilit existența unei diferențe vădite de 6,44 milioane de lei între averea dobândită și veniturile obținute de Ilan Șor și membrii familiei sale în perioada iulie-decembrie 2015, când acesta exercita funcția de primar al orașului Orhei.

Inspectorii au constatat și o diferență substanțială între averea deținută, veniturile obținute și cheltuielile efectuate în perioada august 2016 - noiembrie 2022. Potrivit ANI, averea cu caracter nejustificat identificată în această perioadă se ridică la peste 4,38 milioane de lei.

În consecință, Autoritatea  a dispus transmiterea cauzei în instanța de judecată pentru examinarea posibilității confiscării averii considerate nejustificate, conform prevederilor legale.

De asemenea, prin același act de constatare, Ilan Șor a fost decăzut din dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, inclusiv cele de deputat și primar, pentru o perioadă de trei ani, fiind înscris în Registrul de stat al persoanelor care au interdicția de a ocupa funcții publice.

Citește și: Noi descinderi la „Merișor”. Procurorii anunță spălări de bani de peste 10 milioane de lei

Ilan Șor a contestat actul ANI în instanță, însă Curtea de Apel a considerat neîntemeiate argumentele prezentate și a menținut actul de constatare.

În aprilie 2023, Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare de către instanța de apel. Pedeapsa a fost mărită practic de două ori, după ce instanța de fond l-a condamnat la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii.